Nici unul dintre candidații la alegerile europarlamentare din iunie 2024 n-a avansat public un plan de măsuri împotriva Austriei, stat care blochează nejustificat accesul României în spațiul Schengen.
Nu au făcut-o nici europarlamentarii care au deja la activ unul sau mai multe mandate în Parlamentul European. Nu au făcut-o nici cei care acum se pregătesc de un sejur ”olinclusiv”, de cinci ani, la Strasbourg și Bruxelles.
În chestiunea Austria – Schengen, toți europoliticienii români s-au mulțumit să condamne cu jumătate de gură cerbicia guvernului austriac, să declare că ”nu e corect” să fim ținuți pe dinafară. Și cam atât.
CITIȚI ȘI: Dacian Cioloş: ”Nu văd nicio strategie guvernamentală în problema Schengen”
Singurul eurodeputat român mai ferm în acest sens a fost Dacian Cioloș, care a cerut Guvernului nostru să creeze un ”task force” axat pe Schengen și care ”numai cu asta să se ocupe”. (Pentru detalii, accesați link-ul de mai sus). În realitate, e limpede pentru oricine că accederea deplină a României la Schengen nu e o prioritate pentru niciunul dintre capii partidelor de la Putere.
Aderarea cu frontierele navale și aeriene nu a rezolvat nimic și e doar praf în ochi. Austria persistă cu obstinație în refuzul său și niciun organism european nu are ce le face gauleiterilor de la Viena. Decizia aceasta se ia numai în unanimitate. Punct.
Cum a reacționat România față de gestul mizerabil al austriecilor?
În 8 decembrie 2022, Austria a votat împotriva accederii României în spațiul Schengen, dar n-a avut obiecții față de Croația. Românii de rând au reacționat cu vehemență (detalii, aici). Guvernul și președintele Iohannis, mai mult de formă, fără vlagă.
Au existat ceva tentative de boicot în rândul populației. Unii concetățeni boicotează și acum produse și servicii ale firmelor austriece. Unii merg în vacanțe de iarnă în Slovacia, Polonia, Bulgaria sau Serbia în loc de Austria. Alții și-au mutat contul de la Raiffeisen Bank la Banca Transilvania. Alții nu mai alimentează mașina de la OMV și Petrom, ci de alte benzinării.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a amenințat că toate companiile din subordine își vor muta conturile de la BCR și Raiffeisen la CEC. Aiurea, nu și-a mutat niciuna conturile, ne-au informat surse din minister.
Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a cerut ”tuturor companiilor de stat” să-și mute conturile de la cele două bănci austriece. Evident, pe Rareș Bogdan, ca de obicei, nu-l ascultă nimeni.
Singurele reacții au venit, așadar, din partea cetățenilor de rând. Liderii de la București au tăcut cu bărbăție. Și tac și acum.
Ce poate și ce ar trebui să facă, concret, România împotriva Austriei
Austria își permite să țină România captivă în afara Schengen – vorba unui clasic în viață – pentru că poate. Pentru că nu i s-a răspuns pe măsura obrăzniciei manifestate constant în raport cu România.
Sunt destule feluri de a răspunde Austriei, proporțional cu răul pe care ni l-a făcut și continuă să ni-l facă. Rău care costă economia noastră câteva miliarde de euro anual. Câteva modalități de răspuns, mai jos.
- Blocarea de către România a tuturor deciziilor necesar a fi luate în plan european și care necesită unanimitate, indiferent despre ce e vorba. Dacă Austria își poate permite, nepedepsită, să fie voce singulară în EU, atunci și România poate.
- Închiderea tuturor reprezentanțelor instituțiilor și companiilor de stat românești care funcționează în Austria.
- Rechemarea în țară a ambasadorului român de la Viena.
- Reducerea la minimum a prezenței diplomatice românești în Austria.
- Închiderea ambasadei României la Viena. Se poate merge chiar până la ruperea relațiilor diplomatice cu Austria.
- Denunțarea tuturor tratatelor, acordurilor bilaterale și a tuturor înțelegerilor dintre statul român și cel austriac.
- Naționalizarea celor două bănci cu capital majoritar austriac (BCR și Raiffeisen Bank) și naționalizarea Petrom. Desigur, cu despăgubiri corecte acordate actualilor proprietari austrieci și reprivatizarea cu alți parteneri, autohtoni sau din țări care nu sunt ostile României.
- Invitarea tuturor companiilor austriece să-și vândă afacerile de aici și să părăsească România.
Poate așa vor înțelege și liderii de la Viena că nu pot să facă chiar ce vor și că nu-și pot bate joc la infinit de Uniunea Europeană. Firește, unele măsuri enunțate mai sus sunt de o duritate extremă. Însă nici atitudinea Austriei față de România nu e altfel. Așa că poate ar fi bine să folosim, în relația cu Austria, un limbaj mai contondent. Este, se pare, singurul pe care austriecii îl înțeleg.
E de văzut dacă măcar unul dintre viitorii europarlamentari români va mima măcar că pune piciorul în prag în chestiunea Schengen.
