Deși pentru România războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei e o chestiune de viață și de moarte, aproape niciunul dintre candidații la Președinție nu e documentat/pregătit pe această temă.
Cel puțin aceasta e opinia ziaristului Moise Guran (foto). Am adăuga că, la recentele dezbateri televizate, candidatul care ar trebui să fie cel mai în temă, în speță Mircea Geoană, ar fi de acord cu o pace clădită pe renunțări la teritorii din partea Ucrainei. Implicit, cu încurajarea agresorului, Rusia, să se servească cu teritorii de unde poftește.
”Văd o mare derută, în rândul candidaților la președinția României, în legătură cu Ucraina – că să fie pace, că să mai vedem ce zic și-ailalți, c-o fi c-o păți… niciunul (sau foarte puțini) nu pare a se fi documentat/pregătit în legătură cu o chestiune care este 1. eminamente de viață și de moarte și 2. chestiunea în care președintele chiar are atribuții directe, nemijlocite și, mai ales, de o actualitatea înfiorătoare.
Ucraina este nu numai o tragedie, este cea mai mare criză internațională de la cea a rachetelor din Cuba, dacă nu cumva de la al Doilea Război Mondial. Sigur, ca președinte ești om, dar ești responsabil și de un popor, cel român, care e atât de aproape de criza asta că-i vâjâie dronele rusești peste cap, noapte de noapte.
În plus, noi, România, mai avem și un călcâi al lui Ahile, numit Republica Moldova, despre care știm că e extrem de vulnerabilă la fiță-schemă-invazie rusească și care ne-ar putea trage și pe noi rapid într-un conflict militar pe care nu-l vrem și pentru care nici nu prea avem cum să fim pregătiți prea curând”, a scris Moise Guran, azi, pe pagina sa de Facebook.
Așa că:
1. ”Interesul României este în primul rând ca Rusia să iasă cât mai șifonată și cât mai epuizată (sublinierea ne aparține – n.r.) din conflictul cu Ucraina. Poate suna cinic, dar acesta este adevărul – cu cât Rusia rămâne cu mai puține tancuri, rachete, nave, soldați, cu atât mai mulți ani vor trece până va fi capabilă să mai amenințe pe cineva.
2. Un colaps al Ucrainei ca stat și ocuparea ei de către Rusia, sau chiar și aducerea unui guvern filorus la Kiev, ar face o chestiune de luni nu numai refacerea de facto a Armatei Roșii, adică un aport de resurse umane și militare în favoarea Rusiei, probabil cu tot cu Belarus, dar și o amenințare foarte concretă și imediată pentru România, Țările Baltice, poate și Polonia, poate pentru întreaga UE.
Din 1 și 2 rezultă că interesul nostru este, pe de o parte, ca Ucraina să reziste cât mai mult, dar, pe de alta, fără ca această rezistență ucraineană să o aducă în pragul ștergerii ei de pe hartă, ca stat, sau transformarea într-un stat anexă al Rusiei. Altfel spus, interesul României este ca Armata Ucraineană să rămână în picioare și să lupte, iar dacă nu mai luptă, să rămână totuși în picioare fără a trece de partea agresorului rus.
Desigur, ucrainenii luptă pentru ei, dar trebuie să o recunoaștem, luptă și pentru noi – este un aranjament îngrozitor de cinic pentru UE, inclusiv pentru România, dar acesta este adevărul – noi le trimitem obuze, rachete, bani, iar ei își trimit copiii pe front.
Din momentul în care Ucraina va cădea, pentru noi, România, Moldova, Țările Baltice, începe un count-down până la ziua în care o să ne trimitem noi copiii pe front.
Mă așteptam ca toți candidații la președinție să știe aceste lucruri, sau măcar să dea impresia că știu, în caz că această realitate e mult prea dură sau prea cinică pentru a fi spusă de un politician. Ca președinte ești obligat să judeci pragmatic și chiar cinic, înainte de a judeca uman, pentru a evita ca țara ta să ajungă vreodată (nu doar mâine, poimâine sau peste doi ani) în situația Ucrainei.
Nu putem gândi că peste zece ani s-or descurca copiii noștri cumva (cum facem acum cu mărirea pensiilor pe o datorie pe care tot ei o vor plăti). Nu ne putem juca cu aceste lucruri și de aceea președintele are atribuții puține da’ bune.
PS E o prostie să așteptăm ceva de la Trump. Trump vrea fix ce vrea și Putin acum – o înghețare a conflictului care ar permite Rusiei să se refacă, dar fără ca Ucraina să mai fie ajutată de americani sau europeni. Din acel moment pornește și counterul ăla, să n-aveți niciun dubiu”, a mai scris Moise Guran.
sursa foto: Asociația BookLand România
