Biserica (Kirche) Maria am Gestade din Viena (Salvatorgasse 12) adăpostește o interesantă icoană a Răstignirii, în care apare redat și … Vlad Țepeș, domnitorul muntean. Acesta este reprezentat în tabăra păgânilor (romanilor) care asistă la scena Crucificării. Aparent un personaj secundar, redarea anacronică îl individualizează, scotând la iveală intenția propagandistică a comanditarilor lucrării.
Spunem propagandistică deoarece redarea – datată cca. 1460 – se suprapune peste a doua domnie a lui Vlad Țepeș (din cele trei: 1448, 1456-62 și 1476), surprinzând un personaj politic activ, nu extras dintr-o istorie prăfuită.
Identificarea este facilă, urmând linia trasată de portretul aflat în cabinetul de curiozități (Kunst- und Wunderkammer) al castelului Ambras (Innsbruck, Austria). Deși datat cca. 1560, se presupune că ar fi o copie după un original pierdut, realizat în timpul vieții domniorului.
În general, cele afirmate până aici sunt date cunoscute. Mai puțin cunoscute sunt unele considerente remarcate la fața locului. Turistul român ajuns la Kirche Maria am Gestade, cu puțin ghinion, nu va avea ocazia să surprindă ipostaza. Știm asta deoarece, la rândul nostru, deși dețineam informația, am căutat zeci de minute până să reușim o identificare.
Intrând în corpul navei, de-o parte și de alta a Altarului sunt două icoane mobile, fixate de pereții laterali. Accesul la ele este restricționat printr-un cordon transversal. Privind spre altar, icoana din dreapta interesează. Mai precis reversul ei (ambele sunt icoane duble; pictate pe ambele fețe). Dacă vreți să vedeți ceva, trebuie traversat cordonul care restricționează accesul; riscul este minor – biserica este în general goală.
Există și un paradox aici: deși românii se chinuie să rostogolească povești vampirologice și prezențe ale lui Vlad Țepeș acolo unde nu a fost niciodată (recte Castelul Bran), austriecii nu se înghesuie să atragă turiști pe seama lui. Poate și din cauză că au altele, mai multe și mai bune, de arătat!
