Un recent raport prezentat Congresului SUA pe tema UAP (o redenumire de circumstanță a mai clasicului OZN), a pricinuit o oarecare agitație în presa de la noi și de aiurea. Și pentru că ufologia, ”știința” care se ocupă cu studiul fenomenelor aerospațiale neidentificate, a redevenit o temă la modă, vom folosi o raportare din județul Giurgiu pentru a explica cu ce se ocupă ea de fapt.
5 martie 1997, ora 19:20. În comuna Izvoarele (GR), Cătălin Marius M. Bogdănescu, 24 ani, institutor de religie la Școala I-VIII din localitate, vede un OZN:
”… Venind spre casă de la serviciu… am observat că în direcţia NV a casei mele, faţă de Bucureşti, în vecinătatea Carului Mare se afla un OZN, care era sub aspect coloristic albicios, apropiindu-se de culoarea pe care o dă ceaţa densă. Obiectul avea o paloare caracteristică şi putea fi observat ceva mai greu. Mărimea pe cer a obiectului în cauză, apreciez că era în jur de 50-60 m… Era luminat intermitent, ca şi cum ar fi fost ceea ce noi numim «lumini de poziţie». Vă garantez că nu era avion… erau momente când OZN-ul dispărea pur şi simplu. Forma sa era uşor elipsoidală şi luminile păreau să-l contureze”.
Rândurile de mai sus sunt extrase din ”Repertoriul OZN din România. O abordare sistematică” (C.I.D., 2020), monografie apărută sub semnătura regretatului Călin N. Turcu, cel care a și ”investigat” cazul. Avem un posibil obiect cu o vagă formă elipsoidală și cu o dinamică neprecizată. Dacă poziția sa față de observator este redată confuz, dimensiunile indicate sunt complet bulversante.
Observația în sine poate fi cu greu comentată: indiferent ce a văzut sau a crezut că vede martorul, capacitatea sa de a descrie coerent observația a fost minimă (de remarcat că nu afirmăm că a mințit cu bună știință!).
”Investigatorul” ar fi trebuit să lămurească aceste neclarități, dar n-a făcut-o. Pentru că nici nu avea de ce: valoarea euristică a celor văzute de Bogdănescu este zero; nu aduce nimic nou sau vreun element semnificativ prin (a)cumulare. Așa încât Turcu a înregistrat povestea, a publicat-o și a trecut mai departe, bifând încă o investigație ufologică de succes.
Ufologia are ca principală metodologie colectarea de evenimente irelevante (ca cel de mai sus!) și prezentarea lor grupată, de parcă adunarea lui 0 cu el însuși de n ori ar da altceva decât 0 (zero).
Nu am dori să se înțeleagă că urmărim ducerea în derizoriu a fenomenului în ansamblul său. Cu altă ocazie vă vom prezenta un eveniment de tip OZN transfrontalier (zona Giurgiu-Ruse), datat într-o perioadă marcată de tensiuni regionale accentuate.
Față de ”cazul” Bogdănescu/ Izvoarele, acesta a avut implicații (politice și militare). Cum era de așteptat, în România nu s-a vorbit public despre el. Pentru că ufologii români aleargă după senzațional facil și aplauze gratuite.
Notă – Alte articole ale aceluiaşi autor, publicate de noi, puteţi găsi şi lectura aici.
sursa foto: Vlad-Ionuţ Musceleanu
