Un mânz de numai 3 luni, chinuit în ultimul hal de foştii lui proprietari şi apoi abandonat în pădure, a fost salvat de poliţişti şi de oamenii de la sanctuarul Nima de la Brăduleţ, unde primeşte acum şansa la o nouă viaţă.
„Polițiștii Biroului Protecția Animalelor Argeș au identificat, pe raza comunei Brăduleț, un mânz cu vârsta de aproximativ 3 luni, abandonat într-o zonă împădurită.
Animalul se afla într-o stare de pericol, fiind în stare avansată de deshidratare și foarte slăbit. De asemenea, acesta nu este microcipat, din primele verificări nefiind identificat proprietarul”, a transmis azi biroul de presă al Poliţiei Argeş.
Mânzul a ajuns rupt de foame, slăbit, costeliv şi deshidratat până la limita morţii, la sanctuarul de animale Nima din Brăduleţ, unde e îngrijit cu multă dragoste.
Povestea mânzului Victoraş (aşa a fost botezat căluţul, la sanctuarul Nima) diferă un pic de cea a Poliţiei, dar în esenţă e aceeaşi. Iată ce-au publicat pe pagina lor de socializare cei de la sanctuar, acum două zile:
„Doi ochisori tristi care au suferit prea mult si se afla la capatul puterilor… Este ceea ce te izbeste la Victoras, pe langa scheletul vizibil cu usurinta pe sub blanita.
Aseara, dupa ce treburile din sanctuar se terminasera si incepusem sa ne relaxam putin, am primit un telefon, care ne semnala prezenta unui manz mic si foarte emaciat pe raza comunei noastre, aparent abandonat intr-o gradina neimprejmuita, fara umbra si apa, la marginea soselei (pe care micutul si iesise si doar prin atentia si buna-vointa soferilor nu a fost accidentat).
Asa l-am cunoscut pe Victoras, un baietel de aproape 3 luni, despre care am reusim sa aflam multe, intre timp: cum a fost luat de langa mama la doar cateva zile dupa nastere, cum a fost “crescut” pe un islaz cu vacute, fortat sa faca drumuri lungi pe langa caruta si cum, atunci cand starea lui s-a depreciat in urma acestor “tratamente”, a cam fost lasat de izbeliste.
Cert este ca micutul era la finalul puterilor aseara si cand a cazut din picioare sub ochii nostri, nu am mai stat pe ganduri, l-am suit in masina si l-am adus in sanctuar, unde a primit in aceeasi seara asistenta medicala, primii stropi de lapte in atatea luni (din fericire aveam o cutie de lapte praf Pavo), o hainuta calduroasa (pentru ca ii scazuse temperatura corporala foarte mult) si toata dragostea noastra”.
Iar azi, 19 august, mânzul e deja mai bine:
„Vestile sunt bune, cat de bune pot fi in situatia lui. Victoras este un supravietuitor si iubeste viata, chiar daca ea a fost cumplita pentru el pana acum.
Cu o determinare si un curaj extraordinare, papa metodic tot fanul, toata iarba si toate suplimentele si vitaminele comandate special pentru el, suporta stoic injectiile si perfuziile, bea apa cu simt de raspundere si adora sarea de lins!
Dar si masajele, mangaierile si cateodata, degetelele unora dintre noi, pentru ca relele tratamente primite in trecut nu i-au ucis nici curiozitatea, nici increderea si nici dorinta de conexiune!
Si pentru ca nu ii place deloc sa fie singur, ii tinem companie cu randul, nu doar noi, omuletii, ci si Myr si Mika, noii sai fratiori-mielusei, cu care impartaseste o fascinatie reciproca.
Si medicii sunt optimisti, insa ne-au avertizat ca va dura pana cand micutul scheletic se va transforma intr-un manz dolofan si plin de energie”.
sursa foto: facebook/Sanctuarul Nima, Poliţia Argeş
