Statul introduce cenzura comunicaţiilor digitale, cu binecuvântare de la Curtea Constituţională

Date:

Share post:

Săptămâna trecută, pe 28 februarie 2023, Curtea Constituțională a respins plângerile de neconstituționalitate formulate de partidele de opoziție și Avocatul Poporului pe marginea legii privind securitatea cibernetică, deschizând astfel larg calea către introducerea cenzurii comunicaţiilor digitale.

Legea respectivă fusese criticată de mai multe organizații neguvernamentale, inclusiv pentru că introduce noţiuni precum „propaganda și dezinformarea” în lista amenințărilor la adresa siguranței naționale.

Ea impune, de asemenea, obligații de securitate pentru toate „persoanele fizice și juridice care furnizează servicii publice ori de interes public”, ceea ce, teoretic, poate include cu brio orice mass-media din domeniul online.

În contextul recentei decizii a Curții Constituționale, credem că merită să facem o sinteză a principalelor evenimente și inițiative legislative din domeniul comunicațiilor digitale, adoptate sau discutate de autorități pe parcursul ultimului an și jumătate, și care pot avea impact asupra activității jurnaliștilor.

Or, siguranța jurnaliștilor include și confidențialitatea comunicațiilor și protecția vieții private online, Comisia Europeană solicitând țărilor membre să se asigure că jurnaliștii și ceilalți profesioniști din domeniul mass-media nu fac obiectul urmăririi sau al supravegherii online ilegale, inclusiv în contextul unor investigații ale Poliției care pot compromite protecția surselor jurnalistice (vezi și ediția din februarie 2023 a FreeEx Digest nr. 1: „Siguranța jurnaliștilor. Linșaj public și kompromat”).

Războiul din Ucraina a fost folosit pe parcursul ultimului an, de autoritățile statului, pentru a limita drepturi fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare. Astfel, în 2022 au fost adoptate mai multe legi ce vizează comunicațiile digitale și care dau puteri sporite de acces la date nepublice serviciilor de informații, dar și dreptul de a interfera cu libertatea de exprimare.

Dacă le privim din situația specifică a unui jurnalist sau redacții, aceste modificări legislative sunt cu atât mai îngrijorătoare.

Criticile formulate de organizații cu experienţă în drepturi digitale, drepturi fundamentale și bună guvernare, de politicieni din opoziție și instituții europene, au fost în cea mai mare parte ignorate, Guvernul și Parlamentul lăsând impresia că răspund fără prea multă analiză critică cerințelor formulate de serviciile de informații. În majoritatea lor covârșitoare, noile prevederi legale au trecut, din păcate, testul de constituționalitate.

Războiul din Ucraina a intensificat și acțiunile de cenzură guvernamentală, dar și atacurile cibernetice, care au afectat și site-uri media. La aceasta s-au adăugat situațiile în care rețelele de socializare cenzurează sau limitează conținut într-un mod lipsit de transparență și pe baza unor algoritmi neclari. Astfel, statul, alături de actori privați, au îngrădit dreptul la informare al publicului.

sursa info: ActiveWatch; sursa foto: Curtea Constituţională a României

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_imgspot_img
spot_imgspot_img

Citeşte
ŞI

De mâine reîncep programele de reînnoire a parcului auto Rabla Clasic şi Rabla Plus

De mâine, 24 martie, persoanele fizice şi juridice se...

Poliţişti argeşeni şi-au căutat azi viitori colegi printre elevii de la Liceul Sanitar din Piteşti

Poliţişti argeşeni au vizitat azi Liceul "Ion Cantacuzino" (Sanitar)...

Grădina Zoologică Piteşti, noul program de vară

Grădina Zoologică Piteşti trece, începând de săptămâna viitoare, la...

Prima ligă de fotbal ia o pauză; Naţionala se pregăteşte să rateze şi Euro 2024

Prima ligă de fotbal din România, alături de competiţiile...

UEFA o poate exclude pe FC Barcelona din cupele europene

Problemele se ţin lanţ de gruparea catalană FC Barcelona....