Spitalul din Mioveni, primul şi singurul construit de stat în România după 1989, funcţionează la nici jumătate din capacitate, la patru ani de la inaugurare.
Teoretic, Spitalul Orăşenesc Mioveni are (potrivit propriului site) 5 secţii, 12 compartimente, 24 de cabinete ambulator şi două laboratoare.
La inaugurare, acum trei ani, informarea oficială vorbea despre faptul că „Spitalul are subsol, parter și 6 etaje, 250 de paturi, 6 secții și compartimente specializate fiind dotat, printre altele cu angiograf pentru intervenții cardio-vasculare, aparatură de radiologie la cel mai înalt nivel cu rezonanță magnetică nucleară, computer tomograf, aparate de radiologie fixă și mobile, echipamente pentru intervenții minim invazive, dar și cu echipamente și sisteme moderne de ventilație, de filtrare și transport aer către fiecare etaj, separat”.
În data de 12 septembrie, Spitalul din Mioveni anunţa public următoarele: „Conducerea Spitalului Orășenesc Mioveni a organizat, astăzi, o conferință de presă pentru a-și prezenta echipa de medici noi care au venit să lucreze în unitatea medicală.
Potrivit managerului Mircea Stoian, spitalul are în prezent 5 secții și 11 compartimente, un ambulatoriu cu 24 de cabinete, un laborator de analize și unul de imagistică medicală și serviciul de anatomie patologică, deservite de 450 de cadre medicale și nemedicale, care asigură toate serviciile”.
Un reportaj făcut la o săptămână distanţă de postul TV Digi24 a relevat, însă, că multe secţii, compartimente şi cabinete ale spitalului nu funcţionează fie din lipsă de medici, fie din lipsă de asistente şi/sau infirmiere, fie, pur şi simplu, din cauza lipsei banilor pentru medicamente şi consumabile sanitare.
În unele dintre secţiile şi cabinetele spitalului, mobilierul (nou-nouţ) e neatins încă, iar aparatura medicală performantă, de cel mai înalt nivel, zace nefolosită. Şi se degradează sau se uzează moral.
Multe aparate şi instrumente sunt încă nedespachetate, în ambalajele originale. N-are cine să le folosească. Sau, dacă totuşi are cine, nu sunt bani pentru consumabilele necesare.
„Partea financiară ne blochează activitatea, nemaiexistând posibilitatea achiziționării materialelor cu care să lucrăm la patul pacientului… Neavând cu ce să le achiziționezi, nu poți să desfășori activitatea la patul pacientului, să faci tratamente”, a declarat sursei citate dr. Ruxandra Şain, medic Anestezie Terapie Intensivă.
