Chestiunea aderării României la spaţiul Schengen de liberă circulaţie nici măcar nu se află pe ordinea de zi a Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne din 9-10 martie.
După ratarea aderării la spaţiul Schengen de la începutul lunii decembrie 2022 – atunci au votat împotrivă Austria şi Olanda, cu menţiunea că olandezii au avut obiecţii doar asupra aderării Bulgariei, însă, cum votul a fost dat „la pachet”, e acelaşi lucru – s-a vehiculat intens în spaţiul public, ca dată ulterioară a unei noi încercări de accedere în Schengen luna martie anul acesta.
În 9 şi 10 martie, la Bruxelles are loc şedinţa Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), for care ar trebui să se pronunţe prin vot privind lărgirea Schengen.
Nici România şi nici vecinii bulgari nu au mai cerut, însă, supunerea la vot a aderării la Schengen, pentru că poziţia Austriei, în speţă a şefului Guvernului de la Viena, cancelarul Karl Nehammer (foto), a rămas neschimbată. Austriecii persistă, inexplicabil pentru noi, în a ne refuza accesul în Schengen.
Ordinea de zi a şedinţei Consiliului JAI o puteţi lectura aici (în limba română). E drept, e o ordine de zi provizorie, însă, nu sunt semnale că s-ar putea modifica în zilele rămase.
De asemenea, Olanda îşi menţine poziţia de a se opune aderării Bulgariei, ceea ce pentru noi e acelaşi lucru: tot un refuz înseamnă.
Anterior, preşedinţia suedeză a Consiliului Uniunii Europene a iterat, foarte limpede, că nu va pune pe ordinea de zi chestiunea aderării la Schengen a României şi a Bulgariei până când cele două state nu vor ajunge la acorduri în acest sens cu cele care se opun, în speţă Austria şi Olanda.
„Nu are sens să votăm aşa ceva doar ca să consemnăm un nou eşec”, a explicat pentru ziarul suedez Dagens Nyheter un oficial al Ministerului de Externe de la Stockholm. În concluzie, mai aşteptăm.