Un articol postat pe site-ul Radio France Internationale (RFI) România, semnat de Tudor Furdui, vine să devoaleze mascarada fotbalului profesionist de la noi, care e mai mult bugetar decât profesionist.
Echipele profesioniste din România (primele 3 ligi) funcţionează pe societăţi, teoretic, de drept privat, dar care se bazează covârşitor pe infuzii din banul public. Capitol la care excelează şi FC Argeş, şi CS Mioveni, că la altele, nu prea.
Competiția nu este deloc fair-play pentru că unele echipe sunt susținute din fonduri publice, locale sau de stat, iar altele sunt finanțate exclusiv din investiții private.
„Dacă te uiți pe rapoartele financiare publicate de cluburile de pe prima scenă, obligate să facă acest lucru de FRF, ți se zbârlește părul. Sumele pentru unele echipe sunt astronomice. Opt dintre ele au luat cumulat 15 milioane de euro.
În acest clasament pe 2022 conduce detașat Sepși Sfântu Gheorghe. La rubrica subvenții de stat sau locale găsim o sumă colosală încasată anul trecut de covăsneni: 6 milioane de euro!
Urmează un club deținut de Primăria și de Consiliul Local, FC Voluntari, cu 1.950.000 euro. Ilfovenii activează pe o societate de drept privat, dar toată lumea știe că aceasta e controlată, prin interpuși, de primarul Florentin Pandele. Nici nu e de mirare că echipa orășelului din nordul Bucureștiului rezistă de atâția ani în Liga1, doar are stabilitate financiară, nu-i așa?
Pe locurile 3 și 4 vin FC Argeș cu 1.400.000 și CS Mioveni, cu 1.300.000 (e vorba de euro – n.r.), bani care se pot duce pe apa sâmbetei în condițiile în care cele două echipe sunt la retrogradare.
Chindia, U Cluj, UTA și Botoșani sunt și ele dependente de Primării. Astfel, s-a ajuns ca jumătate dintre combatantele din Liga1 să beneficieze de ajutoare de la Stat. E evident că lupta dintre echipele dependente de bugetul local sau de stat și cele private este inegală”, se menţionează în articolul respectiv, care poate fi lecturat integral aici.
Cifrele spun, deci, că echipele argeşene din prima ligă sunt pe „loc de cupe europene” în ce priveşte finanţarea din banul public, însă performanţele lor sportive sunt aşa cum le ştim cu toţii.
De fapt, mai tot fotbalul românesc e clădit având drept temelie banii comunităţilor, explică Ovidiu Nahoi, redactor-şef al RFI România şi microbist de o viaţă: echipele profesioniste de fotbal „eminamente private pot fi numărate pe degete: CFR, Farul, FCSB, Rapid, FCU Craiova, dacă e să ne referim la prima ligă.
Din cea de-a doua, aș numi Poli și Ripensia Timișoara, ambele ca și retrogradate în eșalonul trei, F.C. Dinamo, Metaloglobus și Progresul Spartac din București. Poate, or mai fi altele și nu știu eu.
În rest, bani publici pompați sub diferite forme, primari și șefi de consilii județene care schimbă antrenori și fac transferuri pe banii comunității, nu ai lor”, e de părere Ovidiu Nahoi.
E clar, ceva e strâmb, incorect în modul în care funcţionează fotbalul profesionist românesc. Ceva ar trebui schimbat pentru a fi asigurată egalitatea de şanse a competitoarelor. Însă, la întrebarea ce anume, nu există încă un răspuns care să fi convins majoritatea. Unii vor revenirea la ce era în perioada comunistă (Steaua, finanţată de MApN, în prima ligă, e dezbaterea momentului), însă, foarte probabil, nu asta e soluţia.
Poate ea ar trebui căutată în modul de organizare (şi finanţare) a fotbalului profesionist din ţările avansate în domeniu: Argentina, Brazilia, Spania, Germania, Franţa etc.
Dacă Apă Canal Sao Paulo dă bani la bugetul lui Palmeiras, iar Salubritate Milano cotizează la cel al lui Internazionale, atunci înseamnă că aşa o fi oportun. Dacă nu…
