Clădirea care adăposteşte Galeria de Artă din centrul Piteştiului, botezată Rudolf Schweitzer-Cumpăna, după numele unui mare pictor, născut la Piteşti în urmă cu 135 de ani, avea de multă vreme nevoie de lucrări serioase de reabilitare.

Imobilul, clasificat ca monument istoric, nu mai făcuse de decenii obiectul unor lucrări serioase de conservare şi restaurare. Aşa că autoritatea locală, în speţă Consiliul Judeţean Argeş, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, a depus un proiect de finanţare pentru reablitarea Galeriei de Artă.

Proiectul a primit în 2018 finanţare europeană prin Programul Operaţional Regional (POR), Axa Prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural  / Prioritatea de Investiţii 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.

Valoarea totală a proiectului aprobat spre finanţare este de 19.571.115,55 lei, majoritatea, fonduri europene nerambursabile (mai precis 16.608.111,42 lei). Restul de peste 2,5 milioane de lei reprezintă contribuţia autorităţilor locale.

Ce-a muncit constructorul italian: a împrejmuit clădirea şi cam atât

Cu aceste aproape 20 de milioane de lei ar trebui să fie realizate două lucruri mari şi late:

*Îmbunătăţirea infrastructurii Galeriei de Artă, prin restaurarea şi conservarea obiectivului turistic – monument istoric de categorie A;

*Creşterea gradului de expunere a Galeriei de Artă, după finalizarea lucrărilor de intervenţii, prin digitalizarea acestuia.

Proiectul a demarat, teoretic, în ianuarie 2018, atunci când contractul de finanţare a fost semnat, la Piteşti, în prezenţa ministrului de atunci al Dezvoltării, Paul Stănescu, a ministrului delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica (ambii, PSD), precum şi a directorului Agenţiei de Dezvoltare Sud Muntenia, Liviu Gabriel Muşat.

Potrivit prevederilor contractuale, perioada de implementare ar fi trebuit să fie de cinci ani, cu dată de finalizare 31 decembrie 2023.

“În cadrul proiectului sunt prevăzute lucrări complexe de realizare a consolidărilor structurale necesare, de eliminare a igrasiei, de refacere a finisajelor deteriorate, de refacere a învelitorii din tablă a acoperişului, a instalaţiilor electrice, sanitare şi de încălzire”, spunea, la vremea respectivă, directorul Muzeului Judeţean Argeş, Cornel Popescu.

Constructorul, acuzat că nu a făcut nimic

Numai că, în primii trei ani nu s-a făcut, practic, nimic. Cam un an şi jumătate  a durat pregătirea licitaţiei şi desemnarea câştigătorului (în iunie 2019), asocierea de firme AMP Cantieri Italia SRL, Geo-Ambiente SRL (ambele din Italia) și Interactive Design SRL Bucureşti.

Problema a apărut la relația cu constructorii italieni, despre care Consiliul Județean susține că din vara lui 2019 n-au efectuat niciun fel de lucrări la imobil. Au semnat doar procesul verbal de predare-primire a amplasamentului şi cam atât.

Abia pe finalul lunii trecute, conducerea Consiliului Judeţean Argeş i-a chemat la ordine pe antreprenorii italieni. Şefului de proiect, Francesco Garufi, i s-a pus în vedere să demareze urgent lucrările, întrucât tărăgănarea începerii acestora începuse să pună în pericol finanţarea europeană.

Acesta a promis că lucrările vor începe în cel mult 72 de ore, însă, de la ultimatumul dat de conducerea Consiliului Judeţean Argeş (în 22 martie) au trecut mai bine de două săptămâni şi nici vorbă de vreun şantier.

Singurele lucruri concrete făcute au fost să se instaleze un container de tip birou/magazie, în apropierea Galeriei de Artă şi să se împrejmuiască zona cu un gard provizoriu.

Întrebaţi de PressHub despre întârzierea lucrărilor, nici antreprenorii italieni şi nici proiectantul din Bucureşti nu au oferit vreun răspuns.

Ca atare, conducerea Consiliului Judeţean Argeş, pusă în faţa perspectivei ratării unei finanţări europene de aproximativ 3,5 milioane de lei, a anunţat încă din martie că ia în calcul rezilierea contractului cu asocierea de firme menţionate, din cauza nerespectării repetate a termenelor contractuale.

Din peisaj nu putea lipsi megaWC-ul galactic de 400.000 de euro

Fapt care, ne-a informat Consiliul Judeţean Argeş, sub semnătura preşedintelui său, Ion Mînzînă, s-a şi petrecut, încă din data de 9 aprilie. Rezilierea s-ar fi făcut, potrivit Consiliului Judeţean Argeş, pentru următoarele motive:

*nerespectarea termenelor privind începerea execuţiei lucrărilor, conform condiţiilor contractuale

*nedepunerea completă şi corectă a listei şi a documentelor suport de disponibilitate şi calificare privind personalul de specialitate implicat în lucrările de execuţie

*nedepunerea graficului actualizat cu o perioadă de execuţie care să asigure realizarea tuturor activităţilor şi plata acestora

*nedeclararea subcontractanţilor

Totuşi, conducerea Consiliului Judeţean Argeş susține că lucrările ar putea fi terminate în termenul prevăzut.

“Autoritatea contractantă este în curs de elaborare a documentaţiilor necesare demarării acestora (a lucrărilor – n.r.). Graficul general de realizare a lucrării nu va depăşi termenele maxime din contractul de finanţare, respectiv data de 31 decembrie 2023”, susţine preşedintele Ion Mînzînă.

Despre imobilul-monument care adăposteşte Galeria de Artă

Galeria de Artă “Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, situată pe artera centrală a Piteştiului, bulevardul Republicii, a fost construită în anul 1886, cu destinaţia iniţială de sediu al Primăriei.

Planurile clădirii aparţin arhitectului Ion Socolescu, unul dintre întemeietorii Societăţii Arhitecţilor Români, căruia îi aparţine şi proiectul clădirii în care funcţionează azi Universitatea de Stat din Craiova (fostul Palat de Justiţie).

Din anul 1968, clădirea a fost transformată în Galerie de Artă şi a primit numele pictorului piteştean de origine germană Rudolf Schweitzer-Cumpăna, cel care a donat oraşului său natal, cu şapte ani mai devreme, o impresionantă colecţie de 147 de lucrări plastice (98 de picturi în ulei şi 49 de lucrări de grafică).

Actualmente, Galeria de Artă din centrul Piteştiului adăposteşte mai bine de 1.000 de lucrări de pictură şi sculptură. Printre pictorii care au tablouri expuse se numără Ştefan Luchian, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Ţuculescu, iar printre sculptorii din ale căror lucrări care se regăsesc câteva la Galeria de Artă din Piteşti figurează Gheorghe Iliescu-Călineşti, Ovidiu Maitec, Radu Aftenie, Adrian Popovici etc.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Argeșul online în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here