Aşa cum informasem încă de dimineaţă, Guvernul condus de prim-ministrul Ludovic Orban s-a reunit azi în şedinţă pentru a dezbate şi adopta un proiect de lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (coronavirus).

Executivul a adoptat documentul respectiv, pe care urmează să îl supună aprobării plenului Parlamentului, după care actul va merge la preşedintele Iohannis, pentru promulgare.

S-a ales calea parlamentară (unde coaliţia PSD-ALDE-UDMR are majoritate) pentru perioada de după ieşirea din starea de urgenţă şi intrarea în starea de alertă pentru a se evita eventuale piedici de constituţionalitate care ar putea fi puse de Curtea de Constituţională.

În linii mari, rămân valabile lucrurile despre care am scris azi, în articolul al cărui link e inserat aici, mai sus.

Textul integral al proiectului de lege e stufos, foarte stufos, însă, îl reproducem integral mai jos, pentru aceia dintre cititori care vor să îl cunoască în amănunt.

Noi, recunoaştem, nu l-am putut citi tot, de la un cap la celălalt, ci doar pe sărite.

EXPUNERE DE MOTIVE

Secțiunea 1 Titlul proiectului de act normativ, LEGE Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19
Secțiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ 1. Descrierea situației actuale Având în vedere faptul că, în contextul generat de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale, dar și internaționale, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, interesul public general reclamă adoptarea unor noi măsuri care să permită autorităților publice să intervină eficient și cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei, luând în considerare necesitatea asigurării în continuare, chiar și după încetarea stării de urgență, a unei protecții adecvate împotriva îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2, dar și crearea, în același timp a premiselor-cadru pentru revenirea etapizată, fără sincope majore, la situația de normalitate, inclusiv prin relaxarea măsurilor luate în contextul instituirii și prelungirii, de către Președintele României, a stării de urgență pe teritoriul României, având în atenție experiența statelor grav afectate de evoluția virusului și măsurile care au avut impact pozitiv în prevenirea și limitarea răspândirii acestuia, inclusiv după luarea măsurilor inițiale de primă urgență, în considerarea necesității instituirii, inclusiv la nivel legislativ, în contextul existenței unei situații de urgență de amploare și intensitate deosebită, a unor mecanisme care să protejeze, în mod adecvat și cu prioritate, drepturile convenționale, unionale și constituționale la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății, și având în vedere obligația instituită de Legea fundamentală în sarcina statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice a cetățenilor, întrucât, în conformitate cu prevederile art. 53 din Constituția României, republicată, exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, între altele, pentru apărarea ordinii, a sănătății publice, dar și a drepturilor și a libertăților cetățenilor, în condițiile în care, în contextul situației de criză generată de pandemia de COVID-19, este necesară adoptarea de către Parlamentul României, prin lege, a unor măsuri restrictive, cu caracter esențialmente temporar și, după caz, gradual, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia,
necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa drepturilor convenționale, unionale și constituționale Ia viață, integritate fizică și sănătate ale persoanelor, în mod nediscriminatoriu, și fără a aduce atingere existenței drepturilor sau libertătilor fundamentale In considerarea faptului că situația de urgență a impus o coordonare integrată de către Ministerul Sănătății a tuturor unităților sanitare, cu atât mai mult cu cât în actualul context au fost declarate, prin ordin al ministrului sănătății, spitale de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-21 și unitățile sanitare aparținând administrației publice, în perioada situației de urgență, Ministerul Sănătății a coordonat organizarea și funcționarea tuturor unităților sanitare din subordinea autorităților administrației publice locale și a exercitat inclusiv atribuția de numire, suspendare și eliberare din funcție a persoanelor care ocupă funcții de conducere în cadrul acestor unități. Pentru a nu crea disfuncționalități în sistem, în perioada situației de urgență, s-a apreciat oportun asigurarea cadrului legal astfel încât posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătății și unităților aflate în subordinea, coordonarea și sub autoritatea Ministerului Sănătății, inclusiv funcțiile publice de execuție si conducere, să poată fi ocupate și de către personal contractual, fără organizarea concursului. Având în vedere actualul context epidemiologic și importanța luării unor măsuri în timp util și cu celeritate, în perioada situației de urgență, personalul cu funcții de conducere din cadrul Ministerului Sănătății și din unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătății, precum și din cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale cu atribuții în domeniul asistenței și protecției sociale, indiferent de statutul lor, în cazul neîndeplinirii atribuțiilor puteau fi suspendați. Pentru a evita apariția unor blocaje in asigurarea accesului la medicamente în rândul populației, indiferent de patologia fiecărui asigurat, inclusiv in asigurarea aparaturii medicale în cadrul unităților sanitare, necesară pentru tratarea cazurilor de infecție cu Coronavirus, în perioada situației de urgență, s-a instituit ca și măsură posibilitatea plafonării prețurilor Ia medicamente și aparatură medicală Activitatea sportivă are, în condiții obișnuite, numeroase beneficii în privința sănătății oamenilor. În marea lor majoritate, sporturile presupun un anumit nivel de contact între participanți sau un număr apreciabil de spectatori în timpul competițiilor. Aceste aspecte pot deveni elemente de risc în contextul unei situații de alertă, punând în pericol sănătatea, integritatea fizică și chiar viața sportivilor și a celorlalți participanți la această activitate. Dreptul la învățătură este asigurat prin învățământul general obligatoriu, prin învățământul liceal și prin cel profesional, prin învățământul superior, precum și prin alte forme de instrucție și de perfecționare și reprezintă un drept fundamental statuat de Constituția României, republicată. Potrivit art. 73, alin. (3) lit. n) din Constituția României, organizarea generală a învățământului se reglementează prin lege organică. In situația de normalitate, în România desfășurarea învățământului preuniversitar presupune o interacțiune directă între cadrul didactic și elev, procesul educațional realizându-se în
unitățile de învățământ. Ca urmare a stării urgență, instituită pe teritoriul României, această interacțiune a încetat, întrucât dreptul la sănătate nu numai al elevilor, dar și al cadrelor didactice, personalului auxiliar și nu în ultimul rând al părinților elevilor, conform Constituției României, republicată, trebuie respectat. Ținând cont că la data de 16 mai prevederile Decretului Nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României își încetează aplicabilitatea, având în vedere natura juridică a dreptului fundamental la educație și raportat la obligația asigurării exercitării acestui drept, în mod egal, pentru toți beneficiarii actului educațional, în contextul în care trebuie menținute unele măsuri în vederea prevenirii răspândirii noului coronavirus, se impune adoptarea unor măsuri pentru întreg sistemul național de învățământ după cum urmează: Măsuri cu privire la modalitatea de desfășurarea procesului educațional, precum și Ia modalitatea de susținere de către elevi, în condiții de siguranță, a examenelor naționale, programate în această perioadă, Măsuri care să asigure dreptul la dezvoltare profesională și la evoluție în carieră a personalului din învățământ preuniversitar; Măsuri cu privire la modul de desfășurare a cursurilor și examenelor în sistemul de învătământ universitar. Executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal Prin Decretul nr. 195/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, respectiv prin Decretul nr. 240/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 14 aprilie 2020, a fost suspendată executarea anumitor măsuri și obligații atașate sancțiunilor și măsurilor neprivative de libertate prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, de Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, cu modificările și completările ulterioare, precum și de Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, în executarea pedepselor și a măsurilor educative neprivative de libertate, pe durata stării de urgență a fost suspendată executarea supravegherii prin prezentarea persoanei la serviciul de probațiune, primirea vizitelor consilierului de probațiune, precum și obligațiile de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, de a urma un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională, de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială, respectiv prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității rezultată din înlocuirea amenzii penale. II. Executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
Decretul Președintelui României nr. 195/2020 a prevăzut că, în executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, exercitarea dreptului de a primi vizit% exercitarea dreptului la vizită intimă, exercitarea dreptului de a primi bunuri prin sectorul vizită, cât și recompensele constând în permisiunea de ieșire din penitenciar se suspendă. Aceste măsuri care au asigurat, la nivelul sistemului penitenciar, gestionarea riscului epidemiologic în mod eficient, au fost menținute și cuprinse la art. 70 din Anexa nr. 1 la Decretul Președintelui României nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României. Ca măsură suplimentară, în Anexa 1 la Decretul nr. 240/2020 s-a prevăzut că, prin derogare de la prevederile legale, pe durata stării de urgență se suspendă activitatea de transfer a persoanelor private de libertate între locurile de deținere, cu excepția situațiilor impuse de urgențele medicale, solicitările exprese formulate de organele judiciare, schimbarea regimului de executare, numai dacă în locul de deținere nu este organizată executarea pedepsei pentru noul regim, precum și a transferurilor din motive de siguranță. III. Organizarea activității polițiștilor de penitenciare Cadrul normativ care reglementează cariera polițiștilor de penitenciare, inclusiv modificarea raporturilor de serviciu ale acestora, este reprezentat de Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, detașarea polițiștilor de penitenciare se poate. dispune, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane, pe o perioadă de cel mult 6 luni; desigur, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, detașarea nu poate avea loc decât într-un post vacant sau al cărui titular lipsește temporar. In ceea ce privește trecerea temporară în altă funcție, aceasta se poate dispune fără acordul polițistului de penitenciare doar în caz de forță majoră sau ca măsură de protecție a polițistului de penitenciare, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane. Având în vedere răspândirea accelerată a virusului SARS-CoV-2, prin cele două decrete ale Președintelui României au fost introduse o serie de prevederi care să permită unităților poliției penitenciare gestionarea adecvată a situațiilor în care există un risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui penitenciar sau chiar la nivelul întregului sistem. Corelativ, în ceea ce privește organizarea și pregătirea sistemului penitenciar, a fost prevăzută, în mod expres, obligația polițiștilor de penitenciare de a participa la toate activitățile necesar a fi desfășurate, în conformitate cu dispozițiile superiorilor în contextul stării de urgență, precum și posibilitatea modificării locului de muncă și/sau felul muncii polițistului de penitenciare, fără acordul acestuia, în raport cu necesitățile și situația operativă existente la nivelul unității penitenciare unde este încadrat sau al altei unități din poliția penitenciară. În perioada stării de urgență decretată pe teritoriul României, la nivelul unităților penitenciare a fost înființată a 5-a subunitate în sectorul operativ pentru asigurarea continuității serviciului, rezervei de personal și alocarea unor perioade de 14 zile libere
pentru fiecare schimb, în vederea reducerii riscului de infectare în acest context epidemiologic Aspecte generale Având în vedere evoluția situației epidemiologice internaționale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivelul a peste 35 de țări, la nivel global se înregistrează 3.936.222 cazuri confirmate de infectie cu coronavirus, din care 276.630 decese. Au fost raportate 85.808 cazuri noi, din care 4.253 decese. Cresteri marcate ale numarului de cazuri au fost inregisfrate in Statele Unite ale Americii, Italia, Belarus, Iran, Turcia, Marea Britanie, Canada, India, Brazilia, Chile, Peru si Rusia. luând în considerare că măsurile adoptate de România pe perioada stării de urgență și-au dovedit eficiența având un efect pozitiv în limitarea răspândirii coronavirusului SARSCoV-2 și care au vizat acțiuni în planul sănătății publice, concomitent cu limitarea sau întreruperea activităților socioeconomice neesențiale, dar mai ales îngrădirea exercitării unor drepturi și libertăți mndamentale, fără de care celelalte acțiuni desfășurate nu ar fi putut avea efectul scontat, ținând cont de evoluția controlată a situației epidemiologice pe teritoriul României și de evaluarea riscului de sănătate publică pentru perioada imediat următoare, în considerarea faptului că starea de urgență pe teritoriul României instituite prin Decretul Președintelui nr. 195/2020 și prelungită prin Decretul nr. 240/2020 va înceta în data de 14.05.2020, impunându-se menținerea controlului exercitat de autoritățile publice asupra răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 concomitent cu relaxarea restricțiilor, astfel încât reluarea activităților economice să se desfășoare, fără afectarea dreptului la viață și Ia sănătate al persoanelor, Astfel cum Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa, în Decizia nr. 874/2010, chiar dacă instituirea stării de urgență sau de asediu poate avea drept consecință restrângerea unor drepturi sau libertăți, sfera de aplicare a art. 53 nu se circumscrie doar situațiilor prevăzute la art. 93 din Constituție, Scopul prezentei legi îl reprezintă crearea cadrului legal al măsurilor cu caracter excepțional care pot fi impuse în toate domeniile a căror activitate a fost afectată pentru limitarea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-CoV-2, în acord cu prevederile art. 53 din Constituția României, care permite limitarea unor drepturi și libertăți fundamentale prin lege, ca act normativ al unicii autorități legiuitoare, respectiv a Parlamentului, căruia îi revine responsabilitatea adoptării acestuia, dacă se impune într-o societate democratică pentru apărarea sănătății publice, Prezenta lege răspunde nevoii asigurării securității juridice a drepturilor și libertăților celorlalți, atât în perspectiva intereselor individuale, cât și a celor naționale sau de grup și a binelui public, fiind o modalitate concretă de salvgardare a unor drepturi în situațiile în care exercițiul acestora dobândește un caracter de amenințare la adresa sănătății întregii comunități sau a unei părți însernnate a acesteia,
Prezentul demers normativ, de limitare a unor drepturi și libertăți, este necesar, dat fiind că reprezintă singura modalitate de instituire a unui cadru normativ unitar într-o situație esențialmente excepțională, care comportă un grad ridicat de abatere de la normalitate, Principiul proporționalității, astfel cum este reglementat în ipoteza particulară de la art. 53 din Constituția României, presupune pe de o parte, că orice măsură de limitare a drepturilor și libertăților fundamentale trebuie să fie temporară și deci să înceteze de îndată cu cauza care a generat-o, și, pe de altă parte, să nu depășească ceea ce este necesar pentru îndeplinirea scopului urmărit, este respectat de prezenta lege, de vreme ce unnărește strict, pe perioada pandemiei, instituirea unor condiții excepționale de desfășurare și de exercitare a activităților și relațiilor economice, sociale, de muncă, transport, sănătate, culturale, fără să afecteze însă, în substanța lor, drepturile și libertățile fundamentale corespunzătoare, instituind doar o serie de reguli speciale a căror respectare urmărește limitarea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-CoV-2, Măsurile propuse sunt nediscriminatorii, fiind adaptate fiecărei categorii de activități normate, în funcție de specificul acestora și de scopul urmărit, aplicându-se deopotrivă tuturor persoanelor vizate de ipoteza juridică. De asemenea, a fost urmărit imperativul asigurării accesului populației la bunuri și servicii de primă necesitate, cum ar fi sănătate și alimentație publică, transport, igienă, precum și o serie de activități sportive și recreative.
2. Schimbări preconizate Scopul prezentei legi il reprezintă crearea cadrului legal al măsurilor excepționale impuse de gestionarea situației de criză, măsuri care, prin ele însele, afectează drepturi și libertăți ale cetățenilor. Rațiunea legii este tocmai aceea de a constitui temeiul legal al restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, în acord cu imperativul constituțional stabilit în art.53 alin.(l), precum și temeiul legal al măsurilor excepționale care pot viza inclusiv atribuții ale instituțiilor fundamentale ale statului.Reținând că actul normativ care restrânge/afectează drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor sau instituții fundamentale ale statului cade în sfera interdicției prevăzute de art. 1 15 alin.(6) din Constituție, apreciem ca, în actualul cadru constituțional, un atare act nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului, adoptată cu respectarea dispozițiilor art.73 alin.(3) lit.g) din Constituție, în regim de lege organică. In stabilirea condițiilor de aplicare a măsurilor menționate anterior, s-a urmărit respectarea prevederilor constituționale ce consacră dreptul la libera circulatie, dreptul la muncă, dreptul la invatatura, accesul la cultura, dreptul Ia ocrotirea sanatatii, libertatea intrunirilor, dreptul la asociere, libertatea economica, precum și încadrarea strictă în marja de apreciere a statului în a stabili limite exercițiului acestor drepturi – art. 53 din Constituție. Aceste drepturi nu sunt însă drepturi absolute și pot fi restrânse în condițiile Constituției și ale Convenției. Limitările aduse exercițiului acestor drepturi trebuie să respecte exigentele art.53 din Constituție, precum și practica Curții Europene a Orepturilor Omului. Referitor la prioritatea Convenției asupra normelor interne precizăm că art. 53 din Constituția României impune mai multă rigoare la
resfrânger,ea drepturilor fundamentale decât dispozițiile Convenției, astfel că vor trebui respectate cu prioritate exigențele constituționale, iar nu cele ale Convenției Europene, deoarece dispozițiile din Tratatele internaționale la care România este parte se aplică cu prioritate față de dreptul intern numai în măsura în care acestea sunt mai favorabile. Totuși, și condițiile Convenției europene sunt respectate prin restrângerile de drepturi operate prin prezentul proiect. Astfel cum rezultă din dispozițiile cuprinse în art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO, protecția instituită de acest text cu privire Ia „bunuri” nu este una absolută, fiind prevăzute, pe lângă principiul protecției „dreptului”, alte două principii ce constituie limite ale exercițiului acestui drept: posibilitatea limitarii dreptului la circulatie pentru o cauză de interes public și reglementarea exercitării acestui drept în conformitate cu interesul general.ln jurisprudența sa (cauza James et autres c/Royaume-Uni), Curtea Europeană a stabilit că autoritățile statale sunt competente să adopte legi care să conducă la imitarea exercițiului unor drepturi în urma examinării tuturor aspectelor de ordin economic, social și politic care impun imperativele de „utilitate publică”. Instanța europeană a statuat și că autoritățile naționale dispun de o anumită putere discreționară în a aprecia noțiunea de interes general al comunității (cauza Beyler c/ltalie). Privarea de un bun, prevăzută de art. 1 din Protocolul 1 la Convenție poate fi făcută pentru realizarea unor interese generale de ordin economico-social, ceea ce este de natură să confere statelor semnatare o anumită marjă de apreciere întotdeauna aflată sub controlul Curții, privarea de un bun urmând să fie proporțională cu scopul urmărit. Măsurile resfrictive prevăzute de prezentul act normativ întrunesc condițiile consacrate în art. 53 din Constituția României, republicată. Astfel:limitarea este prevăzută de lege (prezentul proiect); restrângerea exercițiului drepturilor este impusă de apărarea sanatatii populatiei, prevenirea consecintelor unei sinistru deosebit de grav, având ca scop evitarea riscului iminent al unei imbolnaviri in masa a populatiei. Măsura restrictivă vizează exercițiul dreptului, iar nu substanța acestuia, deoarece procentele de reducere a dreptului fundamental conservă substanța acestuia, diminuând în mod rezonabil riscul de inbolnavire in masa a populatiei.măsurile propuse sunt nediscriminatorii, aplicându-se nediferențiat unor situații identice ; măsurile sunt luate pentru o perioadă de timp determinată, mai exact pe perioada starii de alerta, fiind necesare ca urmare a amplificării efectelor pandemiei acestea fiind prevăzute tocmai pentru a se încadra în parametrii sanitari, măsurile propuse sunt obiective și rezonabile, raportat la amploarea și impactul consecințelor actuale și preconizate, în absența acestora urmând ca statul să fie lipsit de mecanismele necesare combaterii efectelor epidemiei,măsurile sunt absolut necesare într-o societate democratică, ținând cont de datele cu caracter preliminar prezentate, precum și estimările efectuate de catre OMS, fiind proporționale cu situația care a determinat adoptarea prezentului act normativ; «scopul proiectului este unul de promovare a setului de măsuri necesar pentru combaterea epidemiei, fenomen care, dacă se menține, poate pune în pericol sanatatea populatiei și, prin aceasta, ordinea publică și siguranța națională. Restrângerea exercițiului
unor drepturi intervine numai dacă se impune într-o societate democratică. Din această condiție rezultă că restrângerea este o măsură excepțională care nu se poate transforma într-o regulă pentru legiuitor într-o societate democratică. Această condiție relevă indirect și caracterul temporar al măsurii restrângerii exercițiului unor drepturi. Restrângerea exercițiului unor drepturi poate interveni numai în cazurile limitativ enumerate de legea fundamentală: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. CCR în jurisprudența sa (CCR nr. 1414/2009) a arătat că se impune subliniat faptul că de esența legitimității constituționale a restrângerii exercițiului unui drept sau al unei libertăți este caracterul excepțional și temporar al acesteia. Într-o societate democratică, regula este cea a exercitării neîngrădite a drepturilor și libertăților fundamentale, restrângerea fiind prevăzută ca excepție, dacă nu există o altă soluție pentru a salvgarda valori ale statului care sunt puse în pericol. Este sarcina statului să găsească soluții pentru contracararea efectelor crizei sanitare, printr-o politică economică și socială adecvată.Numai această situație a impus adoptarea acestor măsuri cu caracter excepțional, prin eficiența și promptitudinea aplicării, creându-se premisele relansării economiei naționale și menținerii caracterului democratic al statului. Ținând cont că și după data de 15 mai 2020 există un risc iminent asupra stării de sănătate a populației, urmare a continuității epidemiei cu virusul Sars-Cov-2, la nivel național se menține de către Ministerul Sănătății coordonarea, organizarea și funcționarea tuturor unităților sanitare din subordinea autorităților administrației publice locale inclusiv a exercitării atribuției de numire, suspendare și eliberare din funcție a persoanelor care ocupă funcții de conducere în cadrul acestor unități. Pentru a nu crea disfuncționalități în sistemul de sănătate în perioada imediat următoare contextului situației de urgență, se menține asigurarea cadrului legal astfel încât posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătății și unităților aflate în subordinea, coordonarea și sub autoritatea Ministerului Sănătății, inclusiv funcțiile publice de execuție si conducere, să poată fi ocupate și de către personal contractual, fără organizarea concursului. În mod similar se menține și reglementarea cu privire la suspendarea activitatii personalului, în cazul neîndepliniri atribuțiilor de serviciu. Totodată, având în vedere necesitatea menținerii unor măsuri ținând cont de riscul iminent asupra stării de sănătate a populației, urmare a evoluției ulterioare a epidemiei cu virusul Sars-Cov-2, începând cu data de 15 mai 2020 pe teritoriul României este imperios necesar implementarea unor măsuri menite a proteja și limita îmblonăvirea în rândul populației, și anume obligativitatea purtării măștii de protecție și a efectuării triajului epidemiologic pentru angajați. Ținând cont de faptul că în ultimele două luni prețurile au crescut exponențial la produse esențiale pentru luarea unor măsuri de prevenire, în acest context, pentru preîntâmpina dezechilibre majore în asigurarea accesului la medicamente, se impune
menținerea măsurilor de plafonare a prețurilor la medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectanți, insecticide, dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive, materiale sanitare si echipamente de protectie, aparatură medicală. Având în vedere că în România educația este considerată prioritate națională, iar continuarea activităților didactice specifice aferente anului școlar, vizează interesul public general, ținând cont de obligația respectării principiului relevanței – în baza căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare personală și social-economice – și principiului eficienței în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale maxime, prin gestionarea resurselor existente, principii ce guvernează sistemul de învățământ din România, întrucât se impune adoptarea unor măsuri urgente astfel încât atât procesul de învățământ universitar, cu toate componentele sale, didactice și de cercetare, așa cum sunt definite de Legea educației naționale nr. I/2011, cu modificările și completările ulterioare, cât și procesul de învățământ preuniversitar să se poată desfășura în continuare, pentru desfășurarea optimă a anului școlar/universitar în curs, precum și facilitarea unei perioade de tranziție cât mai scurte, ulterioară încetării stării de urgență și care să nu afecteze interesul superior al elevului/studentului, evoluția și dezvoltarea educațională, profesională și de carieră reprezintă o situație de urgență a cărei reglementare nu poate fi amânată, în contextul necesității limitării efectelor negative generate de pandemia de coronavirus, precum și faptul că neadoptarea unor măsuri adecvate care să creeze posibilitatea încheierii anului școlar, respectiv universitar, în bune condiții, ar conduce la grave consecințe asupra întregului sistem de învățământ și pentru buna desfășurare a activităților planificate, se impune menținerea măsurilor prevazute in prezenta lege. Măsurile cuprinse în prezenta lege sunt menite a asigura dreptul la educație al elevilor, cu respectarea dreptului la sănătate al acestora, dar și al părinților lor și cadrelor didactice și au rolul de a întări capacitatea sistemului de învățământ prin derularea activităților specifice acestuia în actualul context generat de pandemia de coronavirus. De asemenea se are în vedere dreptul elevilor și studenților de avea un parcurs educațional complet, respectiv de la înscrierea la cursuri și derularea acestora, la susținerea examenelor ce atestă finalizarea unui ciclu de învățământ. Astfel, se va menține măsura suspendării activităților didactice ce impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor, elevilor și studenților în unitățile și instituțiile de învățământ. Unitățile de învățământ preuniversitar vor organiza, în măsura posibilităților, desfășurarea de activități din planurile de învățământ, în format online. Derularea acestor activități, precum și modul de recuperare a elementelor care nu pot fi parcurse în această perioadă se vor stabili de către Ministerul Educației și Cercetării. Aceste măsuri vor fi valabile până la eliminarea restricțiilor privind adunările publice de către autoritățile de resort. De asemenea se reglementează dreptul instituțiilor de învățământ superior din sistemul național de învățământ, ca în baza autonomiei universitare, cu respectarea calității actului didactic și cu asumarea răspunderii publice, să utilizeze metode didactice alternative de predare-învățare-evaluare, în format online, în conformitate cu Ordonanța de Urgență
nr.58/2020 privind luarea unor măsuri pentru buna funcționare a sistemului de învățământ. Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Sănătății vor stabili pentru perioada 18 mai – I I septembrie 2020, prin ordin comun măsuri pentru desfășurarea activităților în unitățile de învățământ de către elevi, personalul didactic/nedidactic, în condiții de siguranță, în scopul finalizării anului școlar 2019 — 2020, precum și pentru pregătirea începerii anului școlar 2020-2021. De asemenea, în unitățile de învățământ preuniversitar de stat se vor putea desfășura activități de pregătire în vedere susținerii examenelor de evaluare națională și bacalaureat, care presupun interacțiunea „față în față”, în perioada 02 iunie-12 iunie 2020, pentru elevii claselor terminale, a -VIII-a, a-XII/XIII- a. Modalitatea de desfășurare a acestor activități se va stabili prin ordin comun al ministerului educației și cercetării. In contextul geostrategic, climatic, epidemiologic actual si al diversificării factorilor de risc la adresa securității naționale, în general, și a componentei cultură și patrimoniu cultural, în mod specific, se impune adaptarea măsurilor legislative, crearea cadrului legel adecvat, astfel încât, în cazul producerii situațiilor de urgență, să fie dispuse măsurile de protectie a sectorului cultural. Măsurile de protecție a sectorului cultural și a patrimoniului cultural national sunt imperios necesare în situațiile de urgență, respectiv în perioadele de stare de alertă, cu atât mai mult cu cât în ultimii ani, protejarea patrimoniului cultural și a instituțiilor culturale este percepută ca și componentă a sistemului de securitate națională, în special prin rolul său de factor de identitate națională. În acest context, se impune completarea și adaptarea cadrului legal, care să asigure apărarea valorilor materiale și culturale importante, pe timpul producerii unor situații de alertă care să permită restabilirea rapidă a stării de normalitate. Astfel, pentru a asigura instituirea unui cadru legal adecvat și a unor mecanisme, menite să asigure, în mod unitar, atât apărarea vieții și sănătății populației, cât și a valorilor materiale și culturale importante, pe timpul producerii unor situații de alertă, care să permită restabilirea rapidă a stării de normalitate, se impune stabilirea ca regulă, a suspendarii activităților și evenimentelor culturale pe perioada declararii starii de alertă. De asemenea, pentru restabilirea rapidă a stării de normalitate, se impune stabilirea condițiilor în care se pot relua activitățile culturale. Prin excepție de la regula suspendării activităților culturale pe perioada stării de alertă, se pot desfășura activități și evenimente culturale de către entitățile organizatoare, numai pentru categoriile, perioadele și cu respectarea condițiilor impuse prin regulamente specifice, aprobate conform prezentei ordonanțe. Regulile și condițiile stabilite pentru revenirea la normalitate vor avea ca scop principal asigurarea apărarii vieții și sănătății populației, a integritatii persoanelor participante la evenimentele și actiunile culturale culturale, precum și asigurarea integritării valorilor culturale și a patrimoniului cultural. Hotelurile și structurile de cazare pentru turisti sunt Ia fel de susceptibile contagiunii ca și restul locurilor publice vizitate de un număr ridicat de oameni care interacționează între ei și cu angajații. Cu toate acestea, acestea sunt locuri unde oaspeții stau temporar în spații
închise și unde există un gad ridicat de interacțiune cu angajații. Acestea sunt și considerentele pentru care toate interacțiunile dintr-un hotel necesită măsuri de prevenție. Este recomandată cazarea în structurile de primire turistică clasificate de autoritatea centrală cu atribuții în domeniul turismului. În acest fel se poate asigura un nivel mai mare de siguranță aľ turiștilor în călătoriile pe care le efectuează, structurile clasificate fiind obligate să implementeze regulile și recomandările sanitare stabilite de autorități în contextul COVID-19, fiind controlate periodic în acest sens de instituțiile abilitate. Pentru protecția proprietății, angajaților și clienților, proprietarii și operatorii au obligația să-și pregătească proprietatea, spațiile publice, spațiile de cazare și toate funcțiunile interne astfel încât să fie minimizate orice riscuri viitoare de contaminare; Serviciile de alimentație în cameră sunt abordabile în structurile de foarte mică capacitate, pentru celelalte putându-se stabili eventual intervale orare diferite, structurarea serviciilor de servicii care nu presupun rămânerea clienților în spațiile destinate acestui scop, etc. Spre exemplu, în unitățile mai mari, ar trebui luată în considerare asigurarea acestor servicii prin împarțirea numărului de camere (maximum din totalul spațiilor de cazare) în intervale orare diferite. Pentru cafenele sau alte localuri publice sunt necesar a se institui măsuri astfel încât să nu fie permisă proliferarea virusului, cu riscul imposibilității eradicării acestuia. Premisele avute în vedere în instituirea restricțiilor în materia activităților de comercializare cu amănuntul a produselor și serviciilor în centre comerciale sunt, în principal următoarele: limitarea accesului in interiorul locatiei potrivit numarului de case de marcat deschise, cu pastrarea distantei de 2 m intre statiile de preluare comenzi. In cazul in care exista mai multi clienti decat numarul de statii de servire, zona de asteptare va fi posibil stabilită in fata unitatii cu pastrarea distantei intre clienti de 2 m. Asigurarea distanței de siguranță în centrele comerciale în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici este imposibil de realizat, cunoscut fiind faptul că ele servesc cererea clienților în diverse domenii. Pentru acest consederent se impune luarea unor măsuri adecvate situației prezente. Constituția României, iar mai apoi Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, au consfințit principiul libertății religioase ca fiind dreptul oricărei persoane de a avea sau de a adopta o religie, de a și-o manifesta în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin practicile și ritualurile specifice cultului, inclusiv prin educație religioasă, precum și libertatea de a-și păstra sau schimba credința religioasă. La nivel colectiv, libertatea religioasă reprezintă dreptul oricărei persoane de ași manifesta credința religioasă, conform propriilor convingeri, atât în structuri religioase cu personalitate juridică (culte, asociații religioase și asociații și fundații care au si obiective religioase), cât și în structuri fără personalitate juridică (grupări religioase). Libertatea de a-și manifesta credința religioasă nu poate face obiectul altor restrângeri decât al celor care sunt prevăzute de lege și constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea publică, protecția ordinii, a sănătății sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor și libertăților fiłndamentale ale omului, în conformitate cu
prevederile art. 9 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. In  acest context, se impune crearea unui instrument la dispoziția ministerului de resort, Ministerul Tineretului și Sportului, pentru a putea interveni rapid și a restricționa acele activități care pun în pericol sănătatea publică, în funcție de cauza care stă la baza decretării stării de alertă. În egală măsură, dacă situația generală o permite, trebuie creat și instrumentul pentru ca activitatea sportivă să se poată relua, parțial sau total, în condiții de siguranță, având în vedere beneficiile sportului sub aspectul sănătății personale, dar și contribuția sa la dezvoltarea economică a țării. În domeniul transporturilor și comunicațiilor, măsurile vor fi luate de către ministerul de resort împreună cu CNSSU (Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență) dupa caz, în funcție de situația care a generat starea de alertă și de gravitatea acesteia. Astfel, prin acte normative subsecvente, vor fi limitate, extinse sau interzise după caz, activitățile din domeniul transporturilor de mărfuri și persoane, interne sau internaționale, în funcție de tipul de transport. De asemenea, vor fi luate măsuri în funcție de situație și în domeniul comunicațiilor, dacă activitățile periclitează în vreun fel siguranța bunurilor și/sau persoanelor. Măsurile în domeniul transportului care afectează transportul internațional de mărfuri sau persoane, precum și activitatea din domeniul comunicațiilor care afectează comunicațiile cu alte state, vor fi luate de comun accord cu miniștrii de resort din statele membre UE sau celelalte state, după caz. Activitatea sportivă are, în condiții obișnuite, numeroase beneficii în privința sănătății oamenilor. În marea lor majoritate, sporturile presupun un anumit nivel de contact între participanți sau un număr apreciabil de spectatori în timpul competițiilor. Aceste aspecte pot deveni elemente de risc în contextul unei situații de alertă, punând în pericol sănătatea, integritatea fizică și chiar viața sportivilor și a celorlalți participanți la această activitate fiind necesara luarea unor masuri concrete de gestionare a activitatilor sportive. In acest context, se impune crearea unui instrument la dispoziția ministerului de resort, Ministerul Tineretului și Sportului, pentru a putea interveni rapid și a restricționa acele activități care pun în pericol sănătatea publică, în funcție de cauza care stă la baza decretării stării de alertă. În egală măsură, dacă situația generală o permite, trebuie creat și instrumentul pentru ca activitatea sportivă să se poată relua, parțial sau total, în condiții de siguranță, având în vedere beneficiile sportului sub aspectul sănătății personale, dar și contribuția sa la dezvoltarea economică a țării. Propunerile de modificare și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, vizează necesitatea prevederii faptului că, în domeniul protecției civile, coordonarea activității se asigură de către MAI, prin DSU, nerealizarea acestui fapt putând genera consecințe negative grave
asupra fluxului informațional-decizional, constând în aceea că, de la momentul producerii situației de urgență și până la desfășurarea acțiunii de răspuns, este necesară desfășurarea mai multor activități de informare a factorului decizional, de luare a deciziei și de punere în aplicare a acesteia, activități care sunt asigurate din punct de vedere organizațional de structuri specializate asupra cărora se exercită o relație de coordonare, astfel că inexistența acestor structuri specializate și a coordonării lor integrate are impact direct în privința asigurării măsurilor de protecție a populației și al eficienței managementului situațiilor de urgență și al consecințelor dezastrelor. Evoluția pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2 și măsurile severe ce s-au impus pentru reducerea extinderii acesteia au avut deja și este previzibil să continue să aibă consecințe financiare majore pe plan global. Reducerea cererii, lanțuri de fumizare de materii prime întrerupte, lichiditățile reduse cauzează deja dificultăți financiare semnificative mediului de afaceri. Diversele acțiuni de izolare adoptate de autoritățile publice la nivelul majorității statelor, cum ar fi măsurile de distanțare socială, restricțiile de călătorie, instaurarea măsurilor de carantină și alte tipuri de restricții sunt destinate să asigure diminuarea șocurilor și limitarea efectelor acestora în timp. Totodată, aceste măsuri au un impact imediat atât asupra cererii, cât și asupra ofertei și afectează întreprinderile, în special în sectorul turismului și transporturilor, comerțului s.a.. Dincolo de efectele imediate asupra mobilității și comerțului, pandemia afectează tot mai mult întreprinderile din toate sectoarele și de toate tipurile, în special întreprinderile mici și mijlocii. În circumstanțele excepționale create de pandemie, întreprinderile solvabile sau mai puțin solvabile se pot confrunta cu o lipsă bruscă sau chiar indisponibilitate de lichiditate. Acest lucru este valabil în special pentru IN’M-uri, ceea ce pe termen scurt și mediu poate afecta grav situația economică a multor întreprinderi sănătoase și situația angajaților acestora, cu posibile consecințe chiar și pe termen lung, periclitând supraviețuirea acestora. Legislația insolvenței are ca principal rol salvarea întreprinderilor viabile, eliminându-le, în același timp, de pe piață pe cele neviabile, pentru a reîntoarce activele în circuitul de utilizare productivă. Totuși, într-o criză sistemică, lipsa lichidităților crește riscul ca firme viabile să fie aduse de către creditori în procedura insolvenței, în special microîntreprinderile vulnerabile, ceea ce ar putea conduce la pierderi de locuri de muncă și vânzări de active la prețuri reduse. În considerarea acestui complex de factori, proiectul de act normativ propune ca debitorii aflați în dificultate financiară, după încetarea stării de urgență și odată cu relansarea activității economice, să beneficieze de o perioadă scurtă în care să își evalueze situația financiară și perspectivele de redresare, perioadă în care să nu fie supuși riscului de atragere a răspunderii pentru neintroducerea cererii de deschidere a insolvenței (art. 66 alin (l) din Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență). Regăsim această opțiune și în ansamblul de măsuri adoptate de alte state membre ale Uniunii Europene, de exemplu, Germania, până în septembrie 2020, cu posibilitatea de prelungire până în martie 2021, Franța și Lituania, pe o durată de 3 luni de Ia data încetării de urgență, Estonia, timp de două luni, după încetarea stării de urgență. Ado tarea acestei solutii lasă libertatea debitorului de a alege să se pună sub rotectia
procedurii insolvenței, dacă, aflându-se în stare de încetare de plăți, consideră că mecanismele Legii insolvenței îi poate favoriza redresarea, dar nu este supus obligației de cere deschiderea insolvenței, în cazul în care poate accesa alte mecanisme, extrajudiciare, contractuale, de redresare a afacerii sale viabile. Dată fiind dificultatea de a prevedea gravitatea impactului pandemiei asupra funcționării mediului de afaceri, debitorii și creditorii s-au aflat, pe durata stării de urgență, în imposibilitatea prognozării unor măsuri sustenabile de redresare a afacerii, tocmai de aceea, proiectul de act normativ propune prelungirea duratei preliminare începerii executării unui proiect de concordat sau, după caz, a unui plan de reorganizare, perioadă esențială în care se negociază, se aprobă și se validează de către instanță un proiect de redresare (concordat sau, după caz, plan de reorganizare). Corelativ, se propune extinderea termenului în care se poate propune oferta de concordat sau, după caz, planul de reorganizare. Modificarea, substanțială și imprevizibilă, a condițiilor economice care au fundamentat elaborarea și adoptarea unui concordat sau a unui plan de reorganizare a fost de natură a afecta, în mod determinant, capabilitatea debitorilor de a-și executa obligațiile asumate prin concordatul preventiv sau prin planul de reorganizare. Tocmai de aceea, proiectul de act normativ prevede posibilitatea propunerii unui nou plan de reorganizare, dacă cel deja propus nu a fost adoptat de creditori, și a prelungirii duratei de executare a planului adoptat de creditori și confirmat de judecătorul sindic — cu două luni, ca regulă generală aplicabilă, prin efectul legii, tuturor debitorilor-, respectiv cu încă maximum IO luni, cu acordul creditorilor, în cazul debitorilor a căror activitate a fost întreruptă parțial sau total pe durata stării de urgență și, dacă a fost cazul, a stării de alertă. Așadar, acestei din urmă categorii de debitori le va fi aplicabilă o durată maximă de executare a planului de reorganizare de 5 ani (față de 4 ani actualmente), soluție ce va fi incidentă și debitorilor care, deși nu se aflau în insolvență anterior instituirii stării de urgență, au fost sever afectați de măsurile adoptate pentru prevenirea și limitarea răspândirii virusului, și, ca urmare, se văd în situația de a se pune sub protecția legislației insolvenței. Soluțiile propuse în proiect în domeniul insolvenței și pre-insolvenței oferă timp și creează instrumente care să protejeze afacerile și sistemul economic, care să încurajeze debitorii și creditorii ca, în spirit de loialitate contractuală și disponibilitate de adaptare a raporturilor de afaceri, să găsească, prin încheierea unei convenții de plată, prin negocierea concordatelor și a planurilor de reorganizare, soluții adecvate provocărilor și dificultăților severe pe care întreaga comunitate de afaceri le traversează. Negocierea cu bună credință a raporturilor de afaceri este soluția ca, fără a aduce atingere remediilor procesuale — individuale sau colective – ale creditorilor pentru recuperarea creanțelor, să se acorde debitorilor timpul și cadrul necesar pentru evitarea insolvenței. Observăm, totodată, că alte state membre ale Uniunii Europene au abordat soluții mult mai intruzive (suspendarea temporară a dreptului creditorilor de a declanșa o procedură de insolvență și executări silite individuale – de ex: Austria, Franța, Estonia) In același fel, măsura prelungirii termenelor de negociere și executare a concordatului și planului de reorganizare, deși, în plan teoretic, poate avea aparența unei restrângeri a dreptului creditorului, în fapt, în condițiile în care toate întreprinderile se află în situația de a-si adapta afacerea la noile conditii, substantial diferite, ale cererii si ofertei, ea este, în
egală măsură, utilă debitorului și creditorilor. Luând în considerare înaltul grad de contagiune al noului coronavirus SARS-CoV-2, dar și faptul că infectarea poate genera complicații grave ori sau chiar fatale, având în vedere specificul executării pedepselor, s-a apreciat ca fiind necesară o intervenție a autorităților prin care să fie luate măsuri temporare, dar ferme și de imediată aplicare, care să asigure în continuare o protecție adecvată împotriva îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2. În plus, având în vedere și eforturile pentru asigurarea condițiilor optime din perspectivă medico-sanitară, au fost reglementate unele măsuri de protecție adecvată a vieții, sănătății și integrității fizice a persoanelor, inclusiv a celor supravegheate de serviciile de probațiune, dar și, în egală măsură, a celor private de libertate, precum și a personalului din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor și Direcției Naționale de Probatiune care se află în contact direct cu acestea. Astfel, în vederea diminuării riscurilor de infectare în rândul populației penitenciare și a persoanelor supravegheate de serviciile de probațiune este nevoie de instituirea unui cadru legal care să corespundă măsurilor și recomandărilor adoptate de autorități în domeniul executării pedepselor și a măsurilor neprivative și privative de libertate, după cum urmează: Executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal Având în vedere contextul epidemiologic, în scopul ocrotiri drepturilor la viață și integritate fizică este necesară introducerea unor limitări și ajustări cu privire la executarea măsurilor de supraveghere și a obligațiilor atașate sancțiunilor și măsurilor neprivative de libertate a căror executare a fost suspendată prin cele două decrete prezidențiale privind starea de urgență. Impunerea anumitor limitări și ajustări este necesară pentru a preîntâmpina răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și escaladarea numărului de îmbolnăviri cu COVID-19, asigurându-se astfel tranziția către activitatea în parametri normali. Limitările privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal se vor aplica strict în scopul expres prevăzut al legii, cu caracter temporar, până la epuizarea situațiilor care au justificat aceste limitări. În aceste condiții, având în vedere specificul activității de probațiune, care presupune întrevederi zilnice cu persoanele inculpate ori sancționate penal, precum și numărul mare de persoane supravegheate aflate în evidența serviciilor de probațiune, se impun o serie de limitări și măsuri administrative în ceea ce privește activitatea de supraveghere referitoare la: l. Executarea măsurii/obligației referitoare la prezentarea persoanelor supravegheate la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta; 2. Executarea măsurii de probațiune referitoare la primirea de către persoanele supravegheate a vizitelor consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea;
Executarea obligației de a urma un curs de pregătire școlară sau de calificare ori formare profesională;Executarea obligației de a urma un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate;Executarea muncii neremunerate în folosul comunității, dispusă fie ca obligație, fie ca urmare a înlocuirii amenzii penale;Măsuri administrative privind dotările ‘i personalul. Ajustarea executării unora dintre măsurile și obligațiile care fac parte din conținutul anumitor sancțiuni și măsuri penale neprivative de libertate, respectiv acele măsuri și obligații care implică mobilitatea și interacțiunea persoanelor supravegheate cu reprezentanții serviciilor de probațiune și ai instituțiilor din comunitate se justifică în contextul în care tocmai interacțiunea nemijlocită între persoane și deplasarea persoanelor contribuie la răspândirea infecțiilor cu virusul SARS-CoV-2. Această limitare are un multiplu rol protectiv: v/ față de însăși persoana supravegheată, y/ față de angajații instituțiilor din comunitate care participă la executarea obligațiilor și față de personalul din serviciile de probațiune, acesta din urmă gestionând în prezent peste 100.000 de cazuri, respectiv fată de comunitate în ansamblu. Executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal Având în vedere contextul epidemiologic, în scopul ocrotiri drepturilor la viață și integritate fizică, se impun o serie de măsuri temporare pe care directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor le poate dispune, după cum urmează: acordarea vizitei cu dispozitiv de separare, indiferent de regimul de executare sau categoria din care fac parte persoanele private de libertate;organizarea activităților din programul zilnic la care participă persoanele private de libertate, precum activități și programe educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, moral-religioase, instruire școlară și formare profesională, plimbare zilnică, astfel încât să se respecte timpul minim prevăzut de dispozițiile legale și desfășurarea acestora în grupuri restrânse, cu purtarea echipamentului de protecție individuală și respectarea regulilor de distanțare socială;desfășurarea activităților lucrative, cu respectarea regulilor de distanțare socială, precum și a măsurilor de prevenție și siguranță medicală, respectiv cu purtarea echipamentului de protecție individuală;restricționarea activității de transfer a unor efective mari de persoane private de libertate între locurile de deținere, cu excepția situațiilor impuse de urgențele medicale, solicitările exprese formulate de organele judiciare sau schimbarea regimului de executare, numai dacă în locul de deținere nu este organizată executarea pedepsei pentru noul regim, precum și a transferurilor din motive de siguranță;
realizarea accesului persoanelor vizitatoare în locul de deținere numai cu echipamentul propriu de protecție, în vederea respectării măsurilor de prevenție și siguranță medicală;acordarea dreptului la comunicări on-line, indiferent de situația disciplinară a persoanei private de libertate și periodicitatea legăturii cu familia;amânarea exercițiului dreptului la vizită intimă și punerea în aplicare a recompenselor cu permisiunea de ieșire din penitenciar, dacă prin acordarea acestora sunt afectate măsurile de prevenție și siguranță medicală;relocarea unor efective mari de persoane private de libertate în alte locuri de deținere, indiferent de profilul acestora, în centre educative/centre de detenție, sau în alte stabilimente ori facilități de cazare aparținând unităților care fac parte din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, în situația existenței unui risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui penitenciar, cu afectarea persoanelor private de libertate sau a personalului, poate fi dispusă de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor;stabilirea regulilor de distanțare socială, a măsurilor de prevenție și siguranță medicală necesar a fi respectate;paza și supravegherea persoanelor private de libertate internate în unități sanitare publice, altele decât penitenciarele-spital, se poate realiza prin monitorizare video de la distanță, cu acordul medicului curant și cu informarea prealabilă a persoanei private de libertate cu privire la obligațiile și interdicțiile pe care le are pe perioada în care se află internată; pot fi aplicate și măsuri de siguranță prevăzute de legislația privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Modificările propuse în domeniul executării pedepselor și a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt eminamente temporare, subordonate strict scopului legii. De altfel, la încetarea situației care a determinat dispunerea măsurilor excepționale, administrația locului de deținere procedează la acordarea, eșalonată, a drepturilor al căror exercițiu a fost amânat pe durata stării de alertă, precum și la punerea în aplicare a recompenselor cu permisiunea de ieșire din penitenciar. Dispoziții privind ascultarea persoanelor private de libertate Pentru protejarea sănătății persoanelor private de libertate, a personalului Administrației Naționale a Penitenciare și a participanților la procedurile judiciare, pentru a preveni riscuri la adresa ordinii sau a sănătății publice, precum și pentru a permite desfășurarea procedurilor judiciare și buna administrare a justiției, persoanele private de libertate sunt audiate prin videoconferință Ia locul de deținere, fără a fi necesar acordul acestora, dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților. Dispozițiile acestui capitol se completează cu dispozițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, care rămân aplicabile în măsura în care nu contravin prezentei legi, astfel încât organele judiciare vor trebui, printre altele, să asigure asistența juridică, atunci când acesta este obligatorie potrivit legii, precum și confidențialitatea comunicărilor între
persoana privată de libertate și apărătorul acesteia. Organizarea activității polițiștilor.de penitenciare Prin intervenția normativă propusă se creează mecanismul legal pentru modificarea locului și/sau felului muncii polițiștilor de penitenciare, fără acordul acestora, în raport de necesitățile și situația operativă existente la nivelul unității unde este încadrat sau al altei unități din poliția penitenciară. De asemenea, se instituie temeiul legal pentru întreruperea în astfel de situații de alertă a concediului de odihnă, de odihnă suplimentar, fără plată, de studii și pentru formare profesională al polițistului de penitenciare, această întrerupere urmând a fi dispusă în mod unilateral de către directorul unității în care polițistul de penitenciare își desfășoară activitatea, motivat fiind de necesitatea asigurării prezenței la serviciu a unui număr suficient de polițiști de penitenciare, în scopul prevenirii apariției unor evenimente care ar afecta activitatea sau periclita siguranța unității.
3. Alte informații Nu au fost identificate
Secțiunea a 3-a Im actul socioeconomic al roiectului de act normativ
1. Impactul macroeconomic: Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
1 1 . Impactul asupra mediului concurențial și domeniului ajutoarelor de stat: Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
2. Impactul asupra mediului de afaceri: Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect
2 1 Impactul asupra sarcinilor administrative: Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
22 Impactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii: Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
3. Impactul social: Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
4. Impactul asupra mediului: Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Alte informații: Nu au fost identificate.
Secțiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, entru anul curent, cât i e termen Iun
– mii lei –
IndicatoriAnul curentUrmătorii 4 aniMedia pe 5 ani
1234567
1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus din care: a) buget de stat, din 
acesta: impozit pe profitimpozit pe venitbugete locale:impozit pe profitbugetul asigurărilor sociale de stat:contribuții de asi urări 
2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care: buget de stat, din acesta:cheltuieli de personalbunuri și serviciibugete locale:cheltuieli de personalbunuri și serviciibugetul asigurărilor sociale de stat:cheltuieli de personalbunuri și servicii 
3. Impact financiar, plus/minus, din care: buget de statbugete locale 
4. Propuneri pentru acoperirea   creșterii cheltuielilor bugetare 
5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare 
6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor și/sau cheltuielilor bugetare 
7. Alte informatii 
Secțiunea a S-a Efectele roiectului de act normativ asu ra le islației în vi oare
 
1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ: acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ:acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziții:
1 1 . Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislația în domeniul achizițiilor publice Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislația comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare: Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare: Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect
4. Hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene: Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Alte acte normative și/sau documente internaționale din care decurg angajamente, făcându-se referire Ia un anume acord, o anume rezoluție sau recomandare internațională ori la alt document al unei organizații internaționale: Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
6. Alte informații: Nu au fost identificate.
Secțiunea a 6-a Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ
1. Informații privind procesul de consultare cu organizații neguvernamentale, institute de cercetare și alte organisme implicate:
2. Fundamentarea alegerii organizațiilor cu care a avut Ioc consultarea, precum și a modului în care activitatea acestor organizații este legată de obiectul proiectului de act normativ: Nu este cazul.
3. Consultările organizate cu autoritățile administrației publice locale, în situația în care proiectul de act normativ are ca obiect activități ale acestor autorități, în condițiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative
4. Consultările desfășurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale ermanente
Proiectul de act normativ nu face obiectul unor asemenea dezbateri: Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect
5. Informații privind avizarea de către: Consiliul LegislativConsiliul Suprem de Apărare a TăriiConsiliul Economic și SocialConsiliul ConcurențeiCurtea de Conturi Proiectul va fi avizat de Consiliul Legislativ.
6. Alte informații: Au fost avute în vedere studiile realizate prin intermediul Institutului Național de Sănătate publică din România, precum și prin intermediul de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile http ://www.cnscbt.ro/index.php/situatia-la-nivel-global-actualizata-zilnic/1716-situatieinfectii-coronavirus-covid- 19-10-05-2020/file
Secțiunea a 7-a Activități de informare publică privind elaborarea și im lementarea roiectului de act normativ
l. Informarea societății civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ. Prezentul proiect de act normativ se încadrează în prevederile art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 rivind trans arenta decizională în administratia ublică, re ublicată.
2. Informarea societății civile cu privire Ia eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum și efectele asupra sănătății și securității cetățenilor sau diversității biologice Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
2. Alte informații Nu au fost identificate.
Secțiunea a 8-a Măsuri de im lementare
1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autoritățile administrației publice centrale și/sau locale – înființarea unor noi organisme sau extinderea competențelor instituțiilor existente: Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
2. Alte informații. Nu au fost identificate.

Față de cele prezentate mai efectelor Pandemiei de SARS – Covid 19.

MINISTRUL AFACERILOR INTERNE

MINISTRUL LUCRĂRILOR

LUI

MINISTRUL MUNCII

VICTORI

MINISTRU AFACERILOR EXTERNE

AURESCU

MINISTRUL TINERETULUI Șl SPORTULUI

MINISTRUL CULTURII

16

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

                                       Camera Deputaților                                              Senatul

Lege privind unele măsuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de

COVID-IŚ

Având în vedere faptul că, în contextól generat de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale, dar și internaționale, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, interesul public general reclamă adoptarea unor noi măsuri care să permită autorităților publice să intervină eficient și cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei,

luând în considerare necesitatea asigurării în continuare, chiar și după încetarea stării de urgență, a unei protecții adecvate împotriva îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2, dar și crearea, în același timp a premiselor-cadru pentru revenirea etapizată, fără sincope majore, la situația de normalitate, inclusiV prin relaxarea măsurilor luate în contextul instituirii și prelungirii, de către Președintele României, a stării de urgență pe teritoriul României,

având. în atenție experiența statelor grav afectate de evoluția virusului și măsurile care au avut impact pozitiv în prevenirea și limitarea răspândirii acestuia, inclusiv după luarea măsurilor inițiate de primă urgență,

în considerarea necesității instituirii, inclusiv la nivel legislativ, în contextul existenței unei  situații de urgență de amploare și intensitate deosebită, a unor mecanisme care să protejeze, în mod adecvat și cu prioritate, drepturile convenționale, unionale și constituționale la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății, și având în vedere obligația instituită de Legea fundamentală în sarcina statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice a cetățenilor,

întrucât, în conformitate cu prevederile art. 53 din Constituția României, republicată, exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, între altele, pentru apărarea ordinii, a sănătății publice, dar și a drepturilor și a ‘libertăților cetățenilor,

în condițiile în care, în contextul situației de criză generată de pandemia de COVID-19, este necesară adoptarea de către Parlamentul României, prin lege, a unor măsuri restrictive, cu caracter esențialmente temporar și, după caz, gradual, proporționale cu nivelul de gravitate prognozat sau manifestat al acesteia, necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor .iminente la adresa drepturilor convenționale, unionale și constituționale la viață, integritate fizică și sănătate ale persoanelor, în mod nediscriminatoriu, și fără a aduce atingere existenței altor drepturi sau libertăți fundamentale, Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I – Dispoziții generale

Art. 1 – (1) Prezenta lege are ca obiect instituirea, pe durata stării de alertă declarate în condițiile legii, în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare și, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății, inclusiv prin restrângerea exercițiului altor drepturi și libertăți fundamentale.

(2) Măsurile prevăzute de prezenta lege se pot aplica, după caz, și în cazul stării de alertă declarate în condițiile legii, pentru prevenirea și combaterea unor alte pandemii, epidemii sau epizootii.

Art.2 – Măsurile instituite de prezenta lege includ restrângeri temporare și, după caz, graduale, ale exercițiului liberei circulații, libertății întrunirilor, dreptului la muncă, libertății economice, dreptului la învățătură, dreptului la viață intimă, familială și privată, dreptului la grevă, precum și ale exercițiului altor drepturi și libertăți fundamentale.

Capitolul II – Măsuri sectoriale

Sectiunea 1 – Domeniul economic

Art. 3 – Pe durata stării de alertă se poate suspenda activitatea de servire și consum al produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice în spațiile comune de sen.’ire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât și la terasele din exteriorul acestora. Este permisă organizarea activităților de preparare a hranei cât și de comercializare a produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice, care nu presupun rămânerea clienților în spațiile destinate acestui scop, precum cele de tip „drive-in” și „room-service”, livrare (a client, take-away.

Art.4 – (1) Pe durata stării de alertă se poate suspenda activitățile de comercializare cu amănuntul a produselor și serviciilor în centrele comerciale în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici.

(2) Prin excepție de ta alin. (1) sunt permise următoarele activități comerciale:

  1. vânzarea produselor electronice și electrocasnice, doar dacă operatorii economici asigură livrarea acestora la domiciliul/sediul cumpărătorului;
  2. activitatea desfășurată de operatorii economici din cadrul centrelor comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei și este întreruptă comunicarea cu restul complexului;
  3. activitatea desfășurată de către magazinele agroalimentare, farmacii, cabinetele stomatologice, curățătorii de haine și centrele de îngrijire personală, precum și vânzarea produselor și serviciilor de optică medicală.

(3) Personalul care desfășoară activitățile prevăzute la alin. (2) are obligația de a purta în permanență mască ce va fi schimbată la un interval de cel mult 4 ore, iar operatorul economic va asigura măști pentru aceștia, precum și soluții de dezinfecție a mâinilor în zona de acces în incintă.

Secțiunea a 2-a Domeniul sănătății

Art.5 – Pe durata stării de alertă Ministerul Sănătății coordonează organizarea și funcționarea tuturor unităților sanitare din subordinea autorităților administrației publice locale și exercită inclusiv atribuția de numire, suspendare și eliberare din funcție a persoanelor care ocupă funcții de conducere în cadrul acestor unități.

Art.6 – Pe durata stării de alertă posturile vacante sau temporar vacante din cadrul

Ministerului Sănătății și unităților aflate în subordinea, coordonarea și sub autoritatea Ministerului Sănătății, inclusiv funcțiile publice de execuție si conducere, pot fi ocupate și de către personal contractual, fără organizarea concursului, dacă durata angajării nu depășește perioada stării de alertă.

Art. 7 – (1) Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuțiilor de serviciu, pot fi suspendate din funcții, persoanele cu funcții de conducere din cadrul Ministerului Sănătății și din unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea, sub autoritatea sau

în coordonarea Ministerului Sănătății, precum și din cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale cu atribuții în domeniul asistenței și protecției sociale, indiferent de statutul lor.

(2) Pe durata stării de alertă pot ocupa temporar funcțiile vacantate potrivit alin. (1 ), si persoanele care nu au calitatea de funcționari publici.

Art.8 – Pe durata stării de alertă în scopul limitării răspândirii infecției cu noul coronavirus SARS-CoV-2 în rândul populației, se instituie:

  1. obligativitatea purtării măștii de protecției în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă;
  2. obligativitatea organizării activității, de către instituțiile și autoritățile publice, precum și de către toți operatorii economici astfel încât să fie asigurat triajul epidemiologic, pentru întregul personal propriu, precum și dezinfectarea obligatorie a mâinilor înaintea intrării în serviciu.

Art.9 – Pe durata stării de alertă se pot plafona prețurile la medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectanți, insecticide, dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive, materiale sanitare si echipamente de protectie, aparatură medicală, în condițiile art. 4 alin. (3) din Legea concurenței nr. 21 / 1996, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 10 – Pe durata stării de alertă, prin ordin al ministrului sănătății, se stabilesc normele generale de funcționare ale furnizorilor de servicii medicale pe tipuri de specialități, indiferent de natura furnizorului.

Secțiunea a 3-a – Domeniul muncii și protecției sociale

1 – (1) Pentru realizarea scopului prezentei legi, prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe durata stării de alertă, în funcție de specificul activității și de nevoi, conducătorii instituțiilor publice implicate în combaterea pandemie de COVID-19 și a efectelor acesteia pot dispune unilateral detașarea și fără acordul prealabil al angajatului și al angajatorului care detașează pentru o perioadă de maxim 30 de zile pe durata stării de alertă, cu condiția ca angajatorul la care se face angajarea fie din același domeniu de activitate.

(2) Pentru realizarea scopului prezentei legi, angajatorul poate modifica temporar locul și felul muncii, fără consimțământul salariatului, pe durata stării de alertă, pentru motivele prevăzute de prezenta lege.

Art. 12 – Pe durata stării de alertă, angajatorul poate dispune unilateral desfășurarea activității în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu.

Art. 13 – Pe durata stării de alertă, în funcție de specificul activității și de nevoi, conducătorii instituțiilor publice implicate în combaterea pandemie de COVID-19 și a efectelor acesteia, pot dispune unilateral:

  1. întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii și pentru formare profesională ale personalului angajat și reluarea activității;
  2. efectuarea totală sau parțială a concediului de odihnă sau de odihnă suplimentar al personalului angajat.

Art. 14 – Conducătorii centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2014, cu modificările și completările ulterioare, publice și private, au obligația de a asigura măsurile de continuitate a activității pe durata stării de alertă având dreptul să stabilească programul de lucru al angajaților, în condițiile legii.

5 – (1) Valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor colective de muncă se prelungește pe durata stării de alertă, precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia.

(2) În cazul contractelor și acordurilor colective de muncă prevăzute la alin.(l părțile au obligația inițierii negocierii colective în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă, în condițiile legii.

Art. 16 – Pe durata stării de alertă, prin derogare de la prevederile art. 1 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003-Codu( muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, angajatorii din sistemul privat, autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și regiile autonome, societățile naționale, companiile naționale și societățile (a care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu. un număr mai mare de 50 de salariați pot stabili programe individualizate de muncă, fără acordul salariatului, astfel încât între salariați să se asigure existența unui! interval de o oră la începerea și la terminarea programului de muncă, într-o perioadă. de trei ore.

Art. 17 – Pe durata stării de alertă, pentru angajâții din sistemul public, angajatorul poate stabili, cu acordul acestora, executarea unor lucrări sau sarcini de serviciU urgente, în legătură cu prevenirea și combaterea situației care a generat starea de alertă, indiferent de natura atribuțiilor de serviciu, cu asigurarea măsurilor de protecție a angajatului.

Art. 18 – (1) Pe durata stării de alertă, Guvernul stabilește măsuri speciale de sprijin al angajatorilor și protecție a angajaților și familiilor acestora.

(2) Pentru perioada stării de alertă, autoritățile competente pot dispune măsuri de protecție și prevenție pentru angajații aflați în situații de vulnerabilitate.

Art. 19 – (1) Pe durata stării de alertă, angajații din sistemul public vor rămâne disponibili pentru efectuarea sarcinilor de serviciu, în funcție de volumul de activitate al instituției în vederea realizării scopului prezentei legi.

(2) Aplicarea alin. (1) se va face cu respectarea unui număr de maximum 54 ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

Art.20 – Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuțiilor de sewiciu legate de măsurile prevăzute de prezenta lege, persoanele cu funcții de conducere din instituții și autorități publice pot fi suspendate sau demise din funcții, potrivit statutului profesional.

Art.21 – (1) Instituțiile și autoritățile publice pot angaja personal fără concurs, în funcție de nevoile determinate de prevenirea și combaterea situației care a generat starea de alertă, pe durată determinată de 6 luni.

(2) Pe durata stării de alertă, prin derogare de li prevederile OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, numirile în funcțiile publice sau de înalt funcționar public pot fi făcute fără îndeplinirea condiției de a fi funcționar public sau, după caz, înalt funcționar public, pentru o durată determinată de 6 luni.

Art. 22 – Pe durata stării de alertă, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, nu se aplică angajaților din domeniile stabilite prin acte normative adoptate pe durata stării de alertă.

Art.23 – Pe durata stării de alertă, se interzice declararea, declanșarea sau desfășurarea conflictelor colective de muncă în unitățile sistemului energetic național, din unitățile operative de la sectoarele nucleare, din unitățile cu foc continuu, din unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unitățile care asigură transportul în comun și salubrizarea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă.

Art.24 – Pe durata stării de alertă, prin derogare de la art. 504 Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, modificarea raportului de serviciu al funcționarilor publici încadrați în autoritățile și instituțiile administrației publice se poate realiza fără acordul funcționarului public.

Art.25 – Termenele de preaviz prevăzute la art. 81 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe întreaga durată a stării de alertă, în cazul personalului încadrat în unități sanitare, de asistență socială, de asistență medico-socială și în instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale. Pe durata stării alertă, pentru aceste categorii de personal nu se aplică dispozițiile art. 81 alin. (8) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată cu modificările și completările ulterioare.

Art.26 – Pe durata stării de alertă, pentru angajații români care urmează să desfășoare activitate în străinătate autoritățile competente pot dispune măsuri speciale de protecție.

Secțiunea a 4-a Domeniul transporturilor și infrastructurii

Art. 27 – (1) În scopul prevenirii contaminării cu noul coronavirus SARS Cov-2 și pentru asigurarea bunei desfășurări a transportului de persoane pentru fiecare tip de transport terestru, subteran, aerian sau naval, se pot institui restrângeri în condițiile prezentei legi, cu respectarea măsurilor de protecție sanitară.

(2) Măsurile ce se impun pe durata stării de alertă pentru fiecare tip de transport terestru, subteran, aerian sau naval, precum și în domeniul comunicațiilor, vor fi luate prin acte normative subsecvente, ce se impun în funcție de situația care a generat starea de alertă, de către ministerul de resort, pe baza hotărârii Comitetul național pentru situații speciale de urgență, denumit în continuare CNSSU.

Art.28 – Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului aerian, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricții, cu privire la: igiena și dezinfecția spațiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport și aeronavelor, procedurile și protocoalele din interiorul aeroporturilor și aeronavelor, regulile de conduită pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în domeniul transportului aerian.

Art.29 – Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului feroviar, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricții, cu privire la: igiena și dezinfecția spațiilor comune din gări, halte, stații sau puncte de oprire, a echipamentelor și garniturilor de tren, procedurile și protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, stațiilor sau punctelor de oprire dar și în interiorul vagoanelor și garniturilor de tren, gradul și modul de ocupare al materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în domeniul transportului feroviar.

Art. 30 – Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului rutier, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricții, cu privire la: igiena și dezinfecția mijloacelor de transport persoane, procedurile și protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul și modul de ocupare al mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor și pentru pasageri, precum și privitor ta informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în domeniul transportului rutier.

Art. 31 – Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului naval ministerul de resort poate dispune măsuri , respectiv restricții, cu privire la: igieną și dezinfecția navelor de transport persoane, procedurile și protocoalele din interiorul navelor de transport persoane, gradul și modul de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduită pentru personalul operatorilor și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în domeniul. transportului naval.

Art.32 – Ministerul de resort, în baza hotărârii CNSSU poate lua măsuri, respectiv restricții, în domeniul transportului intern și internațional de mărfuri și persoane, precum și în domeniul comunicațiilor, de comun acord cu miniștrii de resort din statele membre UE, sau celelalte state, după caz.

Secțiunea a 5-a – Domeniul educație și cercetare

Art.33 – Pe durata stării de alertă, activitățile didactice ce impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor, elevilor și studenților în unitățile și instituțiile de învățământ se poate suspenda în perioada stabilită prin hotărârea CNSSU, prin ordin comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătătii.

Art. 34 – (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la eliminarea restricțiilor privind adunările publice de către autoritățile de resort, unitățile de învățământ preuniversitar organizează activități din planurile de învățământ și în mediu online.

  • În situația în care activitățile nu pot fi desfășurate conform alin (1), pentru a asigura accesul egal la educație, inspectoratele școlare/inspectoratul școlar at municipiului București și unitățile de învățământ preuniversitar au obligația să asigure resursele educaționale pentru elevii care nu au acces la tehnologie, în conformitate cu instrucțiunile ministrului educației și cercetării.
  • Derularea activităților de la alin. precum și modul de recuperare a conținuturilor din programele școlare care nu pot fi parcurse în această perioadă se stabilesc de către Ministerul Educației și Cercetării.

Art. 35 – Pe durata stării de alertă, instituțiile de învățământ superior din sistemul național de învățământ, în baza autonomiei universitare, cu respectarea calității actului didactic și cu asumarea răspunderii publice, vor utiliza metode didactice alternative de predareînvățare-evaluare, în format online, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.58/2020 privind luarea unor măsuri pentru buna funcționare a sistemului de învățământ.

Art. 36 – Ministrul educației și cercetării și ministrul sănătății, în baza hotărârii CNSSU, stabilesc, prin ordin comun, măsuri pentru desfășurarea activităților în unitățile / instituțiile de învățământ de către elevi, personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic, în condiții de siguranță sanitară, în scopul finalizării anului școlar 2019 – 2020, precum și pentru pregătirea începerii anului școlar 2020-2021.

Art. 37 – (1) Îh unitățile de învățământ preuniversitar de stat se desfășoară activități de pregătire în vederea susținerii examenelor naționale și de certificare a competențelor profesionale, care presupun interacțiunea ”față în față”, în perioada 02 iunie-12 iunie 2020.

(2) Modalitatea de desfășurare a activităților prevăzute la alin. (1) se stabilește prin ordin comun al ministrului educației și cercetării și ministrului sănătății, în baza hotărârii CNSSU.

Secțiunea a 6-a – Domeniul Tineretului și Sportului

Art. 38 – Pe durata stării de alertă, în scopul prevenirii contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 a participanților, activitățile de pregătire fizică în cadrul structurilor sportive, definite conform Legii educației fizice și sportului nr.69/2000, cu modificările și completările ulterioare, constând în cantonamente, antrenamente și competiții sportive organizate pe teritoriul României, precum și accesul la bazele sportive, se pot restrânge și desfășura în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului tineretului și sportului și al Ministrului Sănătății, pe baza hotărârii CNSSU.

Secțiunea a 7-a – Domeniul culturii și cultelor

Art. 39 – (1) Pe durata stării de alertă, activitatea instituțiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producție de film și audiovizuak, a instituțiilor de spectacole și/sau concerte, a centrelor și/sau a căminelor culturale și a altor instituții de cultură, precum și evenimentele culturale în aer liber și festivalurile publice și private pot fi suspendate prin hotărârea CNSSU.

(2) Organizarea măsurilor de protecție sanitară se stabilește prin ordin comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății, pe baza hotărârii CNSSU.

Art.40 – (1) Activitatea cultelor religioase se exercită liber, cu respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu, inclusiv de CNSSU, cu consultarea Departamentului Cultelor.

(2) Regulile prevăzute la alin. (1) vor cuprinde măsuri privind accesul în lăcașele de cult, distanța minimă de siguranță, precum și alte asemenea măsuri privind orice alte aspecte implicate de activitatea de exercitare a cultelor religioase, urmărind cu prioritate asigurarea prevenției și reducerea riscului de îmbolnăvire cu noul coronavirus SARS-Cov-2.

Secțiunea a 8-a – Măsuri în domeniul insolventei

Art.41 – (1) Debitorul aflat în stare de insolvență la data intrării în vigoare a prezentei legi, sau care ajunge în stare de insolvență va putea, pe durata stării de alertă, să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, fără a avea însă obligația de a introduce această cerere. La cererea adresată tribunalului va fi atașată dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenția de deschidere a procedurii insolvenței.

(2) Dispozițiile art. 66 alin. (1) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt aplicabile până la încetarea stării de alertă, dată de la care începe să curgă și termenul de 30 de zile pe care acestea îl prevăd. Corelativ, până la aceeași dată, nu sunt aplicabile prevederile art. 66 alin. (2) și (3) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Art.42 – (1) Pe durata stării de alertă se suspendă aplicabilitatea tezei finale a art. 5 pct. 72 și ale tezei finale art. 143 alin.(l) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Pe durata stării de alertă, în cazul debitorilor care și-au întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise pe durata stării de urgență, instituită prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020 și prelungită prin Decretul Președintelui României nr.240/2020, de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2, menținute, după caz, și în perioada stării de alertă, valoarea-prag prevăzută la art. 5 pct. 72 din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare este de 50.000 lei, atât pentru creditori, cât și pentru debitori.

Art.43 – În cazul debitorului care și-a întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise pe durata stării de urgență, instituită prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020 și prelungită prin Decretul Președintelui României nr. 240/2020, de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2, menținute, după caz, și în perioada stării de alertă, creditorii pot formula, pe perioada stării de alertă, cerere de deschidere a procedurii insolvenței numai după încercarea rezonabilă, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de încheiere a unei convenții de plată.

Art.44 – (1 ) În procedurile de concordat preventiv aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioada în care se desfășoară negocierile asupra proiectului de concordat preventiv se prelungește cu 60 de zile. Corelativ, în funcție de etapa în care se află debitorul, perioada de elaborare a ofertei de concordat se prelungește cu maximum 60 de zile sau, după caz, perioada de negociere a ofertei de concordat se prelungește cu maximum 60 de zile.

(2) În cazul debitorului aflat în executarea concordatului preventiv la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioada pentru satisfacerea creanțelor stabilite prin concordat se prelungește cu 2 luni.

Art.45 – (1) Dacă debitorul se află în perioada de observație la data intrării în vigoare a prezentei legi, aceasta se prelungește cu 3 luni. Corelativ, termenul în care categoriile de persoane îndreptățite pot propune un plan de reorganizare se prelungește cu 3 luni, inclusiv în cazul în care termenul de depunere a planului, prevăzut de lege, a început să curgă.

(2) În cazul în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, era depus un plan de reorganizare la dosarul cauzei, dar, urmare efectelor pandemiei de COVID-19, s-au modificat perspectivele de redresare în raport cu posibilitățile și specificul activității debitorului, cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea pieței față de oferta debitorului, persoanele îndreptățite să depună un plan de reorganizare pot, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să depună un plan de reorganizare modificat, notificând creditorii, prin grija administratorului judiciar, asupra acestei intenții, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art.46 – (1) În cazul debitorului aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, durata executării planului de reorganizare judiciară se prelungește cu 2 luni.

  • Debitorul aflat în reorganizare judiciară, care și-a întrerupt activitatea total ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, poate solicita judecătorului sindic, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, suspendarea executării planului pentru un termen care nu poate depăși 2 luni. Cererea se judecă de urgență, pe bază de înscrisuri, fără citarea părților. Încheierea pronunțată de judecătorul sindic poate fi atacată cu apel, potrivit art. 43 din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare, termenele prevăzute reducându-se la jumătate.
  • În cazul debitorului aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, care și-a întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, perioada de executare a planului de reorganizare se poate prelungi fără a depăși o durată totală a derulării sale de 5 ani, și se poate modifica, în mod corespunzător, dacă este cazul, în condițiile prevăzute la art. 139 alin. (5) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Art.47 – Pentru debitorul care și-a întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, pe durata stării de urgență și/sau de altertă, durata inițială de executare a planului de reorganizare, prevăzută de art. 133 alin. (3) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare, poate fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii, fără a depăși o durată totală a derulării p[anului de 5 ani, și modificării, în mod corespunzător,

dacă este cazul, în condițiile art. 139 alin. (1) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Secțiunea a 9-a – Domeniul executării pedepselor

Sl. Executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Art.48 – (1) Măsura de supraveghere referitoare la prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta, prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. a), art. 93 alin. (1) lit. a) și ta art. 101 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și obligația prevăzută de art. 121 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, se execută prin mijloace de comunicare la distanță audio sau audio-video, în condiții care asigură confidențialitatea informațiilor și a datelor transmise.

  • Prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probațiune, la datele fixate de către consilierul de probațiune, are loc doar în cazuri excepțiooale, precum imposibilitatea realizării întrevederii prin mijloace de comunicare la distanță, împlinirea termenului de supraveghere în următoarele șase luni, riscul mare de săvârșire de noi infracțiuni, necesitatea comunicării conținutului unor hotărâri judecătorești sau a unor modificări intervenite în executarea acestora ori nerespectarea măsurilor și obligațiilor de către persoanele aflate în evidență.
  • Criteriile de prioritizare a cazurilor în care întrevederile cu persoanele supravegheate se realizează la sediul serviciului’ de probațiune, precum și modalitatea de aplicare a acestora se stabilesc prin deciżie a directorului general al Direcției Naționale de Probatiune.
  • Întrevederile derulate la sediul serviciului de probațiune în condițiile alin. (2) și (3) sunt precedate de activități de pregătire a acestora, realizate prin modalități de comunicare la distanță cu persoana supravegheată, pentru a facilita realizarea scopului întâlnirii.
  • Întrevederile cu persoanele supravegheate la sediul serviciului de probațiune se realizează cu respectarea regulilor de distanțare socială, precum și a măsurilor de prevenție și siguranță medicală.

Art.49 – (1) Măsura de supraveghere referitoare la primirea de către persoanele supravegheate a vizitelor consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea, prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. b), art.. 93 alin. (1) (it. b) și la art. 101 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, se execută numai în cazurile și potrivit criteriilor prevăzute la art. 48 alin. (2) și (3).

(2) Vizitele consilierului de probațiune manager de caz la locuința persoanei condamnate se desfășoară cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 48 alin. (4) și (5).

Art.50 – (1) Executarea obligației de a urma un curs de pregătire școlară sau de calificare ori formare profesională, prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. a), art. 93 alin. (2) lit. a), art. 101 alin. (2) lit. a) și la art. 121 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal se realizează potrivit modalității în care instituția din comunitatea la care a fost înscrisă persoana supravegheată derulează cursurile școlare, de calificare sau de formare profesională, în regim de teleșcoală, prin mijloace de comunicare audio-video (a distanță sau prin prezența fizică a participanților, cu respectarea regulilor de distanțare socială, precum și a măsurilor de prevenție și siguranță medicală.

(2) În situația în care cursurile de pregătire școlară sau de calificare ori formare profesională la care sunt înscrise sau urmează a fi înscrise persoanele supravegheate sunt suspendate, iar executarea nu se poate realiza până la împlinirea termenului de supraveghere, al duratei supravegherii sau al măsurii educative neprivative de libertate, consilierul de probațiune manager de caz face demersuri pentru a identifica o altă instituție din comunitate în care se derulează cursuri, sau, după caz, demersuri pentru modificarea

conținutului obligației, în condițiile legii, ori înștiințează instanța despre imposibilitatea obiectivă de executare și face mențiune despre aceasta în raportul final.

Art.51 – (1) Obligația persoanelor supravegheate de a participa la derularea de programe de reintegrare socială, prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. c), art. 93 alin. (2) lit. b) și la art. 101 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, fie că sunt individuale sau de grup ori că sunt derulate în cadrul serviciilor de probațiune sau în colaborare cu instituțiile din comunitate, se execută prin modalități de comunicare audio•video la distanță, în condiții care să asigure confidențialitatea informațiilor și a datelor transmise.

  • Programele de reintegrare socială în varianta de lucru individual ori programele de grup adaptate la modalitatea de lucru individual pot fi derulate la sediul serviciului de probațiune sau la sediul instituțiilor din comunitate abilitate numai în cazurile în care executarea acestei obligații a început anterior declarării stării de urgență și a fost suspendată pe durata acesteia, precum și în cazurile al căror termen de supraveghere expiră în următoarele șase luni, iar obligația nu a fost executată și programul nu poate fi finalizat prin modalități de comunicare audio-video la distanță.
  • Regulile privind desfășurarea programelor de reintegrare socială în varianta de lucru individuală și a programelor de grup adaptate la modalitatea de lucru individual se aplică tuturor instituțiilor din comunitate implicate în derularea unor astfel de programe, în limitele resurselor materiale disponibile la nivelul acestor instituții.
  • În situația în care executarea programelor de reintegrare socială în instituțiile din comunitate nu se poate realiza până [a împlinirea termenului de supraveghere sau al duratei supravegherii, consilierul de probațiune manager de caz face demersuri pentru a identifica o altă instituție din comunitate în care se derulează astfel de programe, sau, după caz, demersuri pentru modificarea conținutului obligației, ori înștiințează instanța despre imposibilitatea obiectivă de executare și face mențiune despre aceasta în raportul final.

Art.52 – (1) Obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, prevăzută la art. 64, art. 85 alin. (2) lit. b) și art. 93 alin. (3) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal se pune în executare cu prioritate pe perioada stării de alertă în cazurile al căror termen ori durată de supraveghere se împlinește în următoarele șase luni și în cazurile în care timpul rămas până ta împlinirea termenului sau duratei supravegherii nu permite executarea integrală.

  • Obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității se execută cu prioritate în spații deschise și, în cazuri excepționale, în spații închise, cu respectarea regulilor de distanțare socială, a măsurilor de prevenție și siguranță medicală.
  • În situațiile în care desfășurarea muncii în folosul comunității nu este posibilă în condițiile prevăzute la alin. (1), serviciul de probațiune va efectua demersurile necesare pentru modificarea felului muncii în cadrul aceleiași instituții sau, după caz, pentru prestarea activității în cadrul unei alte instituții din comunitate, inclusiv în cazul în care instituția din comunitate este o unitate spitalicească, un centru rezidențial subordonat autorităților tocate sau o instituție în care au fost confirmate persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, ori înștiințează instanța despre imposibilitatea obiectivă de executare și face mențiune despre aceasta în raportul final.

Art. 53 – În situația în care, pe durata termenului de supraveghere, consilierul de probațiune manager de caz constată că persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile ce îi revin, în condițiile stabilite la art. 48-52, procedează, după caz, potrivit art. 67 alin. (1) sau alin. (3) ori potrivit art. 101 alin. (1), (3) sau (4) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, cu modificările și completările ulterioare.

Art.54 – (1) Întrevederea sau întrevederile dintre consilierul de probațiune și inculpații minori ori majori pentru care organele judiciare au solicitat referate ori rapoarte de evaluare se desfășoară prin mijloace de comunicare la distanță audio sau audio-video, în condiții care să asigure confidențialitatea informațiilor transmise.

  • Dispozițiile alin. (1) se aplică și în ceea ce privește interacțiunea consilierului de probațiune cu alte persoane care pot furniza informații utile în legătură cu persoana evaluată.
  • Interacțiunea nemijlocită a consilierului de probațiune cu persoana evaluată ori cu alte persoane care pot furniza informații despre aceasta se realizează numai dacă nu există posibilitatea comunicării prin mijloace de comunicare la distanță, audio. ori audiovideo ori în acele situații în care consilierul de probațiune apreciază că pentru acuratețea evaluării, este necesar contactul direct cu persoana evaluată ori cu persoana care oferă informații.
  • Dispozițiile alin. (1) – (3) se aplică și în ceea ce privește referatele și rapoartele de evaluare întocmite pe perioada supravegherii de către consilierii de probațiune manageri de caz cu privire la persoanele supravegheate minore sau majore.

Art.55 – (1) Directorul general al Direcției Naționale de Probațiune dispune măsurile necesare pentru ca activitatea în cadrul serviciilor de probațiune, precum și în cadrul structurii centrale a Direcției Naționale de Probațiune să se realizeze cu respectarea regulilor de distanțare socială, a măsurilor de prevenție și siguranță medicală, în acest scop putând fi luate măsuri precum limitarea numărului de persoane în spațiile de așteptare și în birouri, introducerea programului de lucru decalat at angajaților sau în schimburi Sau desfășurarea activității în regim de telemuncă, acolo unde este posibil.

  • Activitatea structurilor prevăzute la alin. (1) se realizează cu respectarea măsurilor de igienă, care presupun dezinfectarea regulată a spațiilor și cu purtarea în mod obligatoriu a unor echipamente de protecție precum măști, mănuși, viziere.
  • Accesul tuturor persoanelor în sediile ser-viciilor de probațiune se realizează cu purtarea în mod obligatoriu a unor echipamente de protecție, precum măști și mănuși.

S2. Executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Art.56 – (1) Cu privire la executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prih decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, pot fi dispuse următoarele măsuri excepționale:

  1. acordarea vizitei cu dispozitiv de separare, indiferent de regimul de executare sau categoria din care fac parte persoanele private de libertate;
  2. organizarea activităților din programul zilnic la care participă persoanele private de libertate, precum activități și programe educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, moral•religioase, instruire școlară și formare profesională, plimbare zilnică, astfel încât să se respecte timpul minim prevăzut de dispozițiile legale și desfășurarea acestora în grupuri restrânse, cu purtarea echipamentului de protecție individuală și respectarea regulilor de distanțare socială;
  3. desfășurarea activităților lucrative, cu respectarea regulilor de distanțare socială, precum și a măsurilor de prevenție și siguranță medicală, respectiv cu purtarea echipamentului de protecție individuală;
  4. restricționarea activității de transfer a unor efective mari de persoane private de libertate între locurile de deținere, cu excepția situațiilor impuse de urgențele medicale, solicitările exprese formulate de organele judiciare sau schimbarea regimului de executare, numai dacă în locul de deținere nu este organizată executarea pedepsei pentru noul regim, precum și a transferurilor din motive de siguranță;
  5. realizarea accesului persoanelor vizitatoare în locul de deținere numai cu echipamentul propriu de protecție, în vederea respectării măsurilor de prevenție și Siguranță medicală;
  6. acordarea dreptului la comunicări on-line, indiferent de situația disciplinară a persoanei private de libertate și periodicitatea legăturii cu familia;
  7. amânarea exercițiului dreptului la vizită intimă și punerea în aplicare a recompenselor cu permisiunea de ieșire din penitenciar, dacă prin acordarea acestora sunt afectate măsurile de prevenție și siguranță medicală;
  8. relocarea unor efective mari de persoane private de libertate în alte locuri de deținere, indiferent de profilul acestora, în centre educative/centre de detenție, sau în alte stabilimente ori facilități de cazare aparținând unităților care fac parte din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, în situația existenței unui risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui penitenciar, cu afectarea persoanelor private de libertate sau a personalului, poate fi dispusă de directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor;
  9. stabilirea regulilor de distanțare socială, a măsurilor de prevenție și siguranță medicală necesar a fi respectate;
  10. paza și supravegherea persoanelor private de libertate internate în unități sanitare publice, altele decât penitenciarele-spital, se poate realiza prin monitorizare video de la distanță, cu acordul medicului curant și cu informarea prealabilă a persoanei private de libertate cu privire La obligațiile și interdicțiile pe care (e are pe perioada în care se află internată; pot fi aplicate și măsuri de siguranță prevăzute de legislația privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
    1. Măsurile dispuse potrivit alin. (1) trebuie să fie proporționate cu situația care lea determinat și se comunică, alături de motivele care au stat la baza adoptării acestora, de îndată, ministrului justiției.
    1. La încetarea situației care a determinat dispunerea măsurilor potrivit alin. (1), administrația locului de deținere procedează la acordarea, eșalonată, a drepturilor al căror exercițiu a fost amânat pe durata stării de alertă, precum și la punerea în aplicare a recompenselor cu permisiunea de ieșire din penitenciar în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.
  11. Dispoziții privind ascultarea persoanelor private de libertate

Art.57 – În cauzele penale, dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților, persoanele private de libertate sunt audiate prin videoconferință la locul de deținere, fără a fi necesar acordul acestora.

  • Organizarea activității polițiștilor de penitenciare

Art.58 – (1) Polițistului de penitenciare i se pot modifica, fără acordul său, locul și/sau felul muncii. Modificarea locului și/sau felului muncii polițistului de penitenciare se realizează în raport de necesitățile și situația operativă existente la nivelul unității unde este încadrat sau al altei unități din poliția penitenciară.

(2) Concediul de odihnă, de odihnă suplimentar, fără plată, de studii și pentru formare profesională al polițistului de penitenciare, poate fi întrerupt unilateral de către directorul unității în care polițistul de penitenciare își desfășoară activitatea, în raport de necesitățile și situația operativă existente la nivelul unității unde este încadrat polițistul de penitenciare sau al altei unități din poliția penitenciară.

Capitolul 3 – Modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare

Art.59 – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 44, se introduc trei noi alineate, alin.(2)-(4), cu următorul cuprins: „(2) Măsurile pentru creșterea capacității de răspuns sunt:

  1. achiziționarea bunurilor și serviciilor de necesitate imediată în gestionarea situației de urgență pentru care a fost declarată starea de alertă, prin negocierea fără publicare prealabilă;
  2. suplimentarea, prin redistribuirea către zonele afectate, a tehnicii, echipamentelor și dispozitivelor necesare acțiunilor de răspuns;
  3. detașarea pe teritoriul național, în zonele afectate, a personalului care deține competențele adecvate gestionării situației de urgență;
  4. coordonarea operațională a unor servicii publice;
  5. adaptarea programului de lucru sau permanentizarea activității serviciilor de asistență socială;
  6. permanentizarea activității unor centre operative pentru situații de urgență cu activitate temporară.

(3) Măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților sunt:

  1. evacuarea temporară a persoanelor și bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată;
  2. acordarea de ajutoare de primă necesitate pentru persoane și animale afectate;
  3. efectuarea lucrărilor pentru modificarea de urgență a mediului înconjurător și infrastructurii, stabilite de forțele de intervenție pentru oprirea sau limitarea efectelor situației de urgență;
  4. măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu; (4) Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt:
  5. restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise;
  6. restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite;
  7. interzicerea ieșirii din zonele și, după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localități sau zone geografice;
  8. restrângerea sau interzicerea circulației rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele și, după caz, în intervalele orare stabilite;
  9. închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat;
  10. limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activității unor instituții sau operatori economici;
  11. demolarea parțială sau totală a unor construcții, instalații sau amenajări, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile;
  12. inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantații sau păduri, indiferent de forma de proprietate;
  13. participarea cetățenilor și a operatorilor economici la unete activități în folosul comunităților locale.

2. După articolul 45 , se introduce un nou articol, art.46 , cu următorul cuprins:

„Art. 46 – (1) Măsurile aplicate pe durata stării de alertă potrivit art.44 se reevaluează în cazul instituirii stării de urgență potrivit art. 93 din Constituția României, republicată, în baza analizei factorilor de risc prevăzuți la art. 41

Capitolul 4 – Răspunderi și sancțiuni

Art.60 – Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundereadisciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz.

Art. 61 – (1) Nerespectarea prevederilor art. 16 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 Lei la 5.000 lei.

(2) Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii preVăzute la alin. (1) se face de către inspectorii de muncă.

Art.61 – Contravențiilor prevăzute de prezenta lege Le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Art.62 – (1) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravențiile prevăzute de lege.

(2) Sumele provenite din amenzile aplicate pentru contravențiile prevăzute de prezenta lege se fac venit integral la bugetul de stat.

Art.63. – Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile art.61 intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei legi.

Capitolul 5 – Dispoziții finale

Art.64 – În vederea punerii în aplicare a măsurilor prevăzute de prezenta lege, Guvernul poate adopta hotărâri, iar CNSSU poate adopta hotărâri obligatorii pentru fiecare domeniu prevăzut de prezenta lege, cu consultarea autorităților responsabile.

(2) În vederea aplicării măsurilor prevăzute de prezenta lege, autoritățile responsabile, inclusiv ministerele pot emite ordine și instrucțiuni, în alte domenii decât cele prevăzute în competența exclusivă a CNSSU.

Art.65 Dispozițiile prezentei legi .se completează cu reglementările de drept comun aplicabile în materie, în măsura în care acestea din urmă nu contravin prevederilor prezentei legi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here