Peste două săptămâni, PNRR intră în ultima lună. Mai sunt multe miliarde de euro de atras, dar și multe jaloane de îndeplinit.
Termenul de finalizare a PNRR, sfârșitul lunii august, nu mai lasă loc pentru amânări, ”fazări” și alte subterfugii. Miza nu mai este doar absorbția unor fonduri europene, de miliarde de euro, ci capacitatea statului de a transforma un program uriaș în investiții reale. Cam greu cu un Guvern interimar.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a explicat, clar și pe înțeles, de ce lunile iulie (cât a mai rămas din ea) și în special august, sunt decisive pentru PNRR: ”În lunile iulie și august, cel mai important proiect pentru România este absorbția fondurilor europene din PNRR. Mai avem de atras peste 4,5 miliarde de euro sub formă de granturi. Din aceste fonduri sunt finanțate lucrările la autostrada Moldovei (A7), electrificarea liniilor de cale ferată, spitalele aflate în construcție, școlile și creșele, anveloparea blocurilor, precum și o bună parte dintre investițiile din orașele și comunele din întreaga țară”.
Cum funcționează PNRR
”PNRR funcționează după o regulă simplă. Banii vin în tranșe, în funcție de îndeplinirea reformelor și obiectivelor asumate. Dacă țintele sunt ratate, plata se reduce sau dispare.
CITIȚI ȘI: Aceşti nătărăi care conduc ţara: Ciolacu ”nu găseşte nicăieri PNRR-ul” care e publicat pe un site guvernamental încă de acum doi ani (noiembrie 2023)
Bolojan a explicat și de ce o parte dintre ținte au ajuns să fie împinse până aproape de termenul-limită. ”Unele au fost realiste și le-am îndeplinit, iar pentru altele mai avem câțiva pași de făcut. Altele s-au dovedit a fi prea optimiste. Le-am renegociat acolo unde a fost posibil”, spune premierul interimar.
România încearcă să salveze ce se mai poate dintr-un calendar care a fost împins din amânare în amânare. De aceea, ultimele săptămâni au devenit un amestec de legislație, șantiere și presiune diplomatică.
Guvernul trebuie să trimită Parlamentului șase proiecte legislative considerate esențiale. În această fază, o lege adoptată sau ratată poate însemna bani încasați sau bani pierduți. Parlamentul devine astfel ultimul filtru dintre reformele amânate și finanțarea europeană”, a declarat prim-ministrul interimar Ilie Bolojan, citat de site-ul economic BusinessEdge.
Riscăm pierderea a încă 8,7 miliarde de euro
Analistul economic Adrian Negrescu (foto sus) este mult mai critic în evaluarea finalului de PNRR. El descrie programul ca pe un eșec major din punct de vedere investițional și spune că România riscă să piardă încă 8,7 miliarde de euro.
”Planul Național de Redresare și Reziliență a fost promovat inițial ca proiectul de țară care va moderniza structural România, aducând miliarde de euro pentru spitale, autostrăzi și reforme profunde. Astăzi, privind lucid cifrele și realitatea din teren, devine evident că acest program reprezintă un eșec major din punct de vedere investițional”, apreciază analistul.
CITIȚI ȘI: România n-a luat niciun ban din PNRR în 2024. Nici măcar n-a cerut. Premierul Marcel Ciolacu amenință cu demiterea unii miniștri (februarie 2025)
În analiza lui, problema nu este doar viteza slabă de implementare. Negrescu pune sub semnul întrebării și modul în care PNRR a fost construit de la început. El spune că programul a fost încărcat cu obiective prea complexe pentru capacitatea reală a administrației.
”Este imaginea unui program-mamut construit fără o viziune pe termen lung, lipsit de studii de impact fundamentate și blocat într-un hățiș de neputință administrativă și instabilitate politică. Inițial, la momentul lansării, i-am spus Planul Național de Reforme Probabile. Între timp a devenit Planul Național de Reforme Ratate.”
Potrivit lui Negrescu, România a încasat aproximativ 61% din fonduri raportat la sumele recalculate. Dacă raportarea se face la valoarea inițială, de aproximativ 29 de miliarde de euro, gradul de absorbție coboară spre 44%. Această diferență spune mult despre distanța dintre ambiție și execuție.
CITIȚI ȘI: Piteștean angajat la Comisia Europeană: ”Situațiile legate de incapacitatea de absorbție a fondurilor europene sunt de-a dreptul revoltătoare” (2025)
”Gradul de îndeplinire a jaloanelor și țintelor oglindește fidel rata precară de încasare, demonstrând că aparatul bugetar a fost complet depășit de complexitatea cerințelor. Mai avem doar o lună și câteva zile până la termenul-limită absolut de la finalul lunii august 2026. În joc mai sunt 8,7 miliarde de euro, o sumă uriașă pe care riscăm să o pierdem definitiv din cauza indolenței”, a mai declarat Adrian Negrescu, pentru sursa citată.
Un program prea mare pentru o administrație prea lentă
În opinia lui Adrian Negrescu, eșecul nu vine doar din întârzierile ultimelor luni. El vine și din modul în care a fost gândit programul. România a asumat prea multe proiecte, prea multe reforme și prea multe termene fără să își calibreze corect capacitatea de execuție.
„Am pierdut deja 500 de milioane de euro din Cererea de plată numărul trei și am fost supuși unei amputări masive de 7 miliarde de euro la renegocierea din 2025, decontând direct întârzierile cronice acumulate de guvernele anterioare. Rădăcina acestui eșec nu stă doar în execuția defectuoasă, ci în însăși fundația PNRR. Programul a fost pus pe hârtie în grabă, fiind mai degrabă o listă de cumpărături și o sumă de dorințe birocratice decât un plan strategic. Un fel de «șaorma» cu de toate din punct de vedere investițional.”
Aceasta este critica cea mai dură. PNRR nu ar fi doar prost implementat, ci și prost calibrat de la început. Într-o administrație lentă, un program foarte complex devine greu de dus până la capăt.
CITIȚI ȘI: Două firme cvasinecunoscute din Argeş, milioane de lei din „consultanţă pentru proiecte finanţate prin PNRR”
sursa foto: Facebook/Adrian Negrescu
