Norocul face parte din viața românilor, parcă mai mult decât ce a altor nații, la fel și ghinionul însă. Românii sunt superstițioși, fapt pentru care nu trebuie să ne mire atât de deasa invocare a norocului sau a ghinionului.
Pentru unii, acest concept este unul ireal, pentru alții ghinionul reprezintă doar o scuză, iar alții efectiv se ghidează după noroc și fac alegeri în viață în funcție de anumite așa-zise semne pe care le interpretează ca fiind momente norocoase sau ghinioniste.
Totuși, nu doar românii au fost preocupați de noroc, așa că vă vom prezenta o suită de idei lansate de diverse personalități despre noroc:
Scriitorul american Richard Bach spunea că „Nimic nu este întâmplător. […] Norocul nu există.”, iar același lucru îl susține și poetul american Ralph Waldo Emerson: „Oamenii superficiali cred în noroc.
Oamenii puternici cred în cauză și efect.”, însă Seneca îi contrazice parțial spunând că „Norocul este reprezentat de momentul în care pregătirea se intersectează cu oportunitatea”.
Thomas Jefferson, al treilea președinte al Statelor Unite ale Americii, a avut o remarcă ironică extrem de delicată vizavi de acest subiect, despre care a spus: „Eu sunt foarte încrezător în noroc și am observat că, cu cât muncesc mai mult, cu atât am mai mult parte de noroc.”
Aproximativ aceeași idee a transmis-o și celebrul scriitor canadian Stephen Leacock, dar și faimoasă actriță Lucille Ball.
Nicolae Iorga este ceva mai vehement în ceea ce privește acest subiect: „Oamenii proști numesc noroc fericirea nemeritată, și uită, bucurându-se, că ea este o pasăre trecătoare.” Academicianul român a adăugat și că „Dumnezeu face zile cu soare și cu nori; întâmplarea face zile cu noroc și zile fără noroc, iar omul face zile vrednice și zile nevrednice.”
Interesant este că nobilul Johann Wolfgang Goethe susține însă cauza norocului prin următoarea idee: „Talent fără noroc e de prisos; tămâia fără foc n-are miros.”
Marele Mihai Eminescu a avut o remarcă ceva mai tristă cu privire la conceptul care face obiectul acestui articol: „Geniul n-are moarte, dar nici noroc.” Și pentru că tot am menționat acest nume, să schimbăm puțin nota tristă prin acest citat al sonetistului Mihai Codreanu, care zice: „România a avut noroc că Eminescu s-a născut în ea, dar Eminescu n-a avut noroc că s-a născut în România.”
Totuși, nu puteam să includem celebrul proverb românesc: „Prost să fii, noroc să ai.”. Ce vrea să spună această zicală? În mare parte, se referă la faptul că anumite oportunități pică în mâna unor oameni care, în aparență, nu le merită. Spre exemplu, dacă o persoană accesează pentru prima dată în viață casino-uri online licențiate în România și câștigă un jackpot, cineva se va găsi să atribuie celebrul proverb acestei situații. Percepția generală este că, oamenii proști nu pot ieși în evidență în sens pozitiv prin propriile forțe, ci numai datorită unei șanse nemeritate sau datorită norocului.
O remarcă interesantă, neutră și totuși adevărată despre noroc o are scriitorul american Bret Harte: „Singura certitudine despre noroc este aceea că va veni o vreme când acesta se va schimba.” Această idee poate fi înțeleasă mai ușor de către vorbitorii de limba engleză, care știu că „luck” poate să însemne și noroc, dar și ghinion, în funcție de contextul în care este folosit.
Jurnalistul Earl Wilson a spus cândva o frază memorabilă: „Succesul este o chestiune de noroc. Întreabă-i pe cei care au eșuat dacă nu este adevărat”. Același mesaj în transmite și marele poet Tudor Arghezi, care folosește însă o exprimare ceva mai dură: „Un leneș sau un incapabil se răzbună cu scuza morală că nu a avut noroc.”
Poetul Alexandru Vlahuță a lăsat o idee care pare a fi un îndemn: „Norocul? De când alergi după el, ți-l făceai singur.”
Ion Luca Caragiale a punctat în stilul său caracteristic: „Norocul este prea puțin și lumea, prea multă.”
Mai există multe alte citate despre noroc, însă vom închide acest articol cu un citat de la Benjamin Franklin, care este de bun augur pentru oricine, indiferent de context: „Perseverența este mama norocului.”
