Petrică Andrei, mai precis. Piteștean, bucureștean. ”Jazzman redutabil. Improvizator amplu, elegant, iscusit”. Pianist cu activitate-n afară din plin. Asemeni în țară, nicicum mai puțin. Îndeobște-n formulă de trio. Precum evoluă recent și la filarmonica din urbea-i natală. Împreună cu Vlad Popescu și Adrian Flautistu. Primu’, ”tobar de nădejde și coloratură”. Al doilea, contrabasist cunoscut în domeniu.

Vlad Popescu şi Adrian Flautistu

Tălmăcind cu toții harnic și pregnant adaptări, prelucrări, compoziții. Improvizând abundent și original. Etalând ritmuri varii, că așa-i muzica asta de fel: ”plină de balans. Vie, jucăușă, bogată-n vibrații. Și, drept urmare, cuceritoare imediat. Îmbietoare, nu mai vorbesc. Eu unu’, cu nesaț o ascult. Umblând după ea” oricând este cu putință. ”Merită cu prisosință” și neîndoios. Iară sprintenu’ Petrică’, d-al ei merituos s-arată vârtos. Devotat, ingenios. Și la public, lipicios. Trăiască jazzu-n lume pe veci glorios!

Adrian SIMEANU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here