… a stagiunii cu numărul șaisprezece. La Filarmonica Pitești. Program nicicum de top. Vreo două seri dedicate tineretului solistic. Având în spate fie orchestra simfonică, fie trupa de jazz-pop. Cei de clasic au evoluat sub conducerea lui Dragoș Oprea.
Ceilalți, numai de sex feminin, cântând preponderent muzică ușoară străină. Apoi, Cristi Lupeș, directoru` de la Sibiu, la pult. Cu Csiky Boldiszar la clavir și ”Rhapsody în Blue”. Da` și ”The Appalachian Spring”, a lui Copland, excelentă-n sine, tălmăcită bine. Adică piesa de rezistență a concertului…
La câteva zile după, un recital de vioară și pian. Diana Jipa și Ștefan Doniga, mânuitori, prezentatori. Creații românești vechi și noi. Cele cu filon etno stârnind urale meritate. Și făcându-ne să vibrăm. Spre deosebire de vreo două semnate de contemporanii Dediu și Iorgulescu. Percepute doar ca experimente instrumentale. Una peste alta, o lecție de istorie a muzicii ilustrată live…
Îl mai semnalez pe Hermann Szabolcs, conațional cu pasiune-ntr-ale baghetei. Dirijor la Arad și nu numai. A mai fost p-aci și-l percep ca ”mână de fier”. Căci lucrează ferm și riguros cu orchestranții. De astă dată suind pe scenă c-o țambalistă din Ungaria (foto). Erzsébet Gόdor, pe nume. Inedită treabă, desigur, și de repetat. Ca să ne convingem deplin în privința-i…
Menționez cuvenit și seara de tangouri cu oameni din Cluj. N-a fost în stagiunea locală, dar a meritat prezența-n sală. Și-o tabletă separată. Așteptăm toamna. Ce nu se anunță ispititoare, oricât de nepretențioși am fi…
sursa foto: Facebook/Filarmonica Piteşti
