La scurt timp după ce a demisionat din funcţia de ministru al Educaţiei, Valentin Popa (foto) a redactat un comunicat de presă în care dezvăluie, de fapt, de ce anume a demisionat.

Redăm mai jos integral comunicatul de presă al fostului ministru.

„Consider că limba română şi România nu sunt de negociat.

Nu putem institui un monopol al predării limbii române la aceste clase de către învăţătorii care susţin orele în limbile minorităţilor naţionale.

Solicitarea UDMR are un scop politic şi este mai degrabă centrată pe profesor decât pe elev. Toţi copiii din România trebuie să cunoască limba română pentru a avea o şansă să trăiască şi să muncească în România.

Până acum, în 28 de ani, nimeni nu a luat vreo măsură pentru ca aceşti copii să înveţe mai bine limba română. Iată că prima încercare de acest gen este imediat solicitată a fi abrogată.

Am fost la deschiderea anului şcolar în judeţul Harghita şi am intrat în trei clase a V-a şi a VI-a şi am încercat să dialoghez cu elevii în limba română, însă fără nici un fel de succes.

Nici când am plecat şi am spus la revedere, elevii nu au răspuns decât după ce li s-a tradus şi au repetat salutul după profesoara de la clasă.

Aceşti elevi făcuseră în conformitate cu programa timp de cinci – şase ani câte patru ore de limba română pe săptămână plătite de statul român suplimentar, peste salariul de bază al învăţătorilor.

Cu toate acestea, nivelul de cunoaşte al limbii române era aproape de zero.

Având în vedere că Ordonanţele de Urgenţă ale Guvernului trebuie aprobate de Parlament, îi invit pe toţi parlamentarii să viziteze astfel de clase, să încerce să vadă nivelul de cunoaştere a limbii române căpătat de elevi într-un sistem care se doreşte astăzi a fi conservat”, a precizat dl Valentin Popa, într-un comunicat remis presei.

Nimic nou sub soare

Spusele ministrului demisionar Popa nu sunt, în esenţă, o noutate. Se ştie de ani de zile că, în zonele locuite majoritar de maghiari din estul Transilvaniei (şi nu doar acolo), copiii maghiari au mari dificultăţi în a învăţa româneşte.

Ba chiar unii care locuiesc aproape de graniţa vestică, ne informează colegi din presa bihoreană, au ales să meargă la şcoală în Ungaria.

Că în multe şcoli din Harghita, Covasna, Mureş etc, limba română li se predă elevilor maghiari în…limba maghiară, iarăşi nu e noutate. Asta nu se întâmplă de ieri, de azi, ci de 28 de ani încoace.

Chiar subsemnatul, în scurta perioadă în care am condus un ziar regional din judeţul Harghita, am aflat despre astfel de cazuri. Şi chiar de la părinţi maghiari, îngrijoraţi că, la şcoală, copiii lor nu învaţă mai deloc să vorbească limba oficială a statului.

Ce e cert e doar faptul că niciunul din pleiada de miniştri ai Educaţiei de după 1989 nu a reuşit să vină cu o programă şcolară care să dea o şansă în viaţă şi acestor copii, ajutându-i să înveţe, cât de cât, limba ţării în care trăiesc.

E drept, unii nici nu vor. Altora le spun chiar părinţii că nu are rost să-şi bată capul cu româna, limba „coloniştilor” (aşa li se spune acolo, în presa de limbă maghiară, românilor).

Însă nici aceia – majoritari, totuşi – care doresc să înveţe româneşte nu sunt sprijiniţi, ajutaţi, mai deloc să o poată face.

Din păcate, chestiunea predării şi însuşirii limbii române de către copiii maghiari e o problemă (una din multele) pe care capii învăţământului românesc de după 1989 nu au reuşit să o rezolve. Nici măcar parţial.

Imaginea este de arhivă

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here