Președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, a declarat, într-un interviu pe care ni l-a acordat, că drumurile din județ au pornit-o pe un drum bun.
Procesul de modernizare accelerată a infrastructurii rutiere județene va continua, în ritm accelerat, și în legislatura care începe.
De mai multă vreme circulă o butadă conform căreia, din orice punct cardinal te-ai apropia de județul Argeș, drumurile sunt proaste de cum intri la noi în județ. Chiar dv ați spus asta, public, acum 5-6 ani. Cât adevăr mai e aici și cât e folclor?
A fost o vreme când acest lucru era adevărat. O anumită perioadă, investițiile în infrastructura rutieră nu au reprezentat priorități de top ale administrațiilor locale, județene și naționale. Acest lucru, corelat cu faptul că județul Argeș are a treia cea mai extinsă rețea de drumuri județene dintre toate județele țării, a condus la percepția negativă enunțată. Lucrurile s-au schimbat, însă, considerabil în bine în ultimii ani, se vede asta cu ochiul liber. Numai cine nu vrea să vadă nu vede.
Detaliați un pic schimbările în bine din domeniul infrastructurii rutiere.
Am spus mai înainte că Argeșul e pe locul 3 din punct de vedere al rețelei de drumuri județene. Avem în jur de 1.200 km de drumuri județene. Mai multe au doar Clujul (1.383 km – n.r.) și Hunedoara (1.321 km – n.r.). Timișul are o rețea aproape la fel de mare ca și a Argeșului, dar acolo discutăm de alt buget decât al nostru. La fel e și cazul județului Cluj, nu putem compara bugetul nostru cu al lor.
Așa că pentru mine a fost limpede, de cum am preluat președinția Consiliului Județean Argeș, că singura șansă de modernizare rapidă a drumurilor județene o reprezintă atragerea de fonduri europene.
Banii europeni mișcă lucrurile, pentru cine vrea și știe să-i atragă
Dați-ne câteva exemple de astfel de investiții.
Două exemple care-mi vin în minte, nici pe departe singurele, ar fi modernizarea DJ 504 (limita cu Teleorman-Popești-Recea-Vulpești), un drum lung de 26 km, și modernizarea DJ 503 (limita cu Giurgiu-Slobozia-Oarja-Catanele), drum de puțin peste 42 km. Aceste investiții nu ne-am fi putut permite să le facem din fonduri proprii. Dar am accesat bani europeni, prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Mai precis axa 6 – Îmbunătățirea infrastructurii, Prioritatea de Investiții POR 2014 – 2020. Noi am asigurat, din bugetul județului, doar cofinanțarea. Despre DJ 503 pot să vă spun că e cel mai lung drum judeţean din țară, finanţat pe fonduri europene, în exerciţiul financiar european care s-a încheiat.
De asemenea, am reușit să accesăm finanțare europeană pentru DJ 679, drum care traverseză localitățile Păduroiu, Lipia, Popești, Lunca Corbului, Pădureți, Ciești, Fâlfani, Cotmeana, Malu, Bârla, până la limita cu județul Olt. Valoarea proiectului de modernizare e de peste 77,3 milioane de euro. Termenul de finalizare a lucrărilor este finalul anului 2027. E proiectul cu cea mai mare finanțare europeană din istoria Agenției de Dezvoltare Regională Sud Muntenia, din care județul nostru face parte.
În septembrie anul acesta am reușit să semnăm contractul pentru modernizarea DJ 659 Pitești-Bradu-Bârlogu-Negrași-Mozăceni-limita cu Dâmbovița. E unul dintre cele mai lungi drumuri județene din Argeș, are peste 58 km. Finanțarea europeană accesată e de puțin peste 72 de milioane de euro.
Sume mai mari pentru dezvoltare decât pentru funcționare
Ca să rezum un pic: județul Argeș e primul în regiunea Sud Muntenia, cu 408 proiecte depuse în acest ciclu financiar, însumând aproape 600 milioane de euro. În plus, în ultimii trei ani, bugetul județului Argeș a avut procente mai mari alocate dezvoltării decât cele alocate funcționării, lucru care mai înainte vreme nu s-a întâmplat.
Corelând toate aceste lucruri, pot spune că infrastructura rutieră a județului e într-un accelerat proces de modernizare. Acesta va continua și în legislatura care urmează să înceapă, există deja proiecte aprobate, finanțate, unele chiar în derulare.
Per ansamblu, spun tuturor că peste 3-4 ani, cu greu se va mai putea vorbi despre drumuri proaste în Argeș.
Pregătim legăturile rutiere cu Vâlcea, în așteptarea autostrăzii
Un subiect fierbinte, perioada asta, e cel legat de autostrada Pitești-Sibiu. Știți, desigur, că la primăvară cel târziu va fi dat în folosință lotul Pitești-Curtea de Argeș, iar peste un an, dacă nu cumva chiar mai repede, se va circula pe autostradă și de la Curtea de Argeș la Tigveni. Însă de la Tigveni mai departe, spre Sibiu… perspectivele nu par roze.
Firește că am prevăzut aceste lucruri și n-am stat cu mâinile în sân. În ce privește DN 73C, care ar face legătura dintre Tigveni și Blidaru, județul Vâlcea, de unde se continuă pe DN 7 spre Sibiu, acel drum e în administrarea CNAIR, fiind drum național. Știu că va fi scoasă curând la licitație modernizarea acelui segment și sper ca lucrările să fie gata în timp util.
Noi ne-am luat, însă, măsuri ca să avem și alte legături rutiere alternative, spre Vâlcea, pe rutele Curtea de Argeș-Șuici (DJ 703G), respectiv Curtea de Argeș-Sălătrucu (DJ 703H) și de acolo spre Vâlcea. Chiar în vara asta, în iulie, am adoptat proiecte de hotărâre care vizează proceduri tehnice în derularea investițiilor acolo.
E vorba, mai precis, de modernizarea segmentelor de drum Șuici-Ianculești-limita cu Vâlcea și Sălătrucu-limita cu Vâlcea. Ambele sunt finanțate prin programul ”Anghel Saligny”. Deci vor exista alternative pentru preluarea traficului de pe cele două tronsoane de autostradă, după ce acestea vor fi date în folosință.
În imaginea de sus, Ion Mînzînă, alături de șeful ADR Sud Muntenia, Liviu Mușat, la semnarea unui contract de modernizare cu fonduri europene a unui drum județean din Argeș.
sursa foto: arhivă ArgeșulOnline.ro
