Majoritatea cititorilor noştri cunoaşte, deja, faptul că uzina Dacia de la Mioveni a fost închisă până în data de 5 aprilie inclusiv. Asta în cel mai bun caz posibil.

De asemenea, şi celălalt constructor român, uzina Ford de la Craiova, a recurs, zilele trecute, la o măsură similară. Desigur, tot temporară, dar, în condiţiile actuale, nimeni nu poate spune, exact, ce înseamnă temporar.

Practic, cei doi constructori români de automobile au tras obloanele peste liniile de producţie.

Trebuie spus că Dacia şi Ford (în principal, Dacia) sunt „responsabile” de 14-15% din produsul intern brut al României şi de ceva mai mult de un sfert din exporturile ţării.

Datele sunt oficiale, făcute publice de Institutul Naţional de Statistică.

Închiderea activităţii celor două uzine auto înseamnă, astfel, din start, exporturi mai mici cu cel puţin 25%.

Adică o adâncire dramatică a deficitului comercial al ţării. Oricum, eram pe deficit şi înainte de închiderea Daciei şi a Fordului.

De acum încolo, însă, până la redeschiderea uzinelor respective, deficitul comercial al României va fi unul… puneţi dumneavoastră adjectivul/adjectivele, ca să nu ne reproşeze nimeni că suntem panicarzi.

Primele implicaţii negative ale închiderii Daciei ar fi 14.000 de oameni în şomaj tehnic. Nu e puţin lucru pentru un judeţ care, în afară de Dacia, nu are mai nimic.

Argeşul se sprijină şi trăieşte (bine, faţă de alte judeţe) pe acest singur pilon, pe nume Dacia. Dacă şi acesta dispare, fie şi numai temporar, Piteştiul devine un fel de Petroşani, iar Argeşul, un fel de Vale a Jiului.

Dincolo de cei 14.000 de şomeri produşi dintr-un foc de Dacia, vor mai apărea, automat, alte câteva mii: firmele de transport cu care lucra Dacia va trebui şi ele să se oprească.

La fel şi miile de societăţi, furnizori (direcţi, cam 200, restul, indirecţie) pe orizontală ai uzinei de la Mioveni. Majoritatea acestor firme e localizată în Argeş (Piteşti, Mioveni şi zona adiacentă), dar Dacia are mulţi furnizori în întreaga ţară. La fel şi Ford.

Dacă nu se mai produc maşini, şi aceste companii va trebui să intre în şomaj tehnic; temporar, sperăm.

Ne oprim aici cu analiza, pentru că ne dorim cu sinceritate ca situaţia aceasta să fie temporară, Europa să depăşească pandemia de coronavirus şi lucrurile să revină la normal.

Pentru că, în caz contrar, judeţul Argeş e sortit prăbuşirii.

Spre deosebire de Craiova, care nu trăieşte doar din ce produce uzina Ford şi poate subzista lejer şi fără ea, Argeşul e strict dependent de uzina Dacia.

În condiţiile în care toate marile unităţi economice argeşene au dispărut, singura speranţă de existenţă decentă a judeţului este şi va fi Dacia, plus colaboratorii săi.

Doamne fereşte ca uzina de la Mioveni să nu se poată redeschide nici în 6 aprilie, cum anunţa azi liderul de sindicat Ion Iordache.

Altminteri, dacă nici Dacia, nici Ford, nu repornesc „motoarele” luna viitoare, putem stinge lumina într-un sfert sau o treime de Românie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here