Pe la începutul verii, într-un interviu acordat colegei Sidonia Bogdan şi publicat pe site-ul PressHub, Eugenia Guşilov, specialistă în relaţii internaţionale şi analist politic specializat pe spaţiul ex-sovietic, explica, pe scurt şi pe înţelesul tuturor, ce înseamnă influenţa Rusiei în ţara noastră. Discuţia era axată pe energie dar, firesc, şi factorul politic a fost luat în calcul.
„… putem vorbi de un grup de influență format din oameni de afaceri, politicieni sau angajați ai statului român, care să fi luat decizii în favoarea Federației Ruse?”, a fost întrebată doamna Guşilov.
„Da, există o asemenea masă sau categorie de oameni și nu este deloc mică sau nesemnificativă. Însă, e greu de probat că ar fi vorba de un grup organizat, care se află pe statele de plată ale Rusiei. Mai degrabă, Federația Rusă este beneficiara vulnerabilităților existente din România, pe care bineînțeles că este bucuroasă să le exploateze.
România nu este o țară rusofilă, dimpotrivă, motiv pentru care o politică fățișă pro-Rusia (ca în Ungaria) nu ar fi sustenabilă la noi și, de aceea, nici nu e exprimată la scară deschisă… deciziile care au favorizat Rusia vin din politica dezastruoasă de resurse umane din interiorul partidelor politice, se datorează numirilor pe criterii politice a unor persoane fără un minim de competență,… în poziții-cheie”.
Adică exact „proştii” despre care vorbea chiar un lider al PSD, eurodeputatul Claudiu Manda.
„… ne mirăm că se iau decizii aiurea, tardiv, și că unele favorizează Rusia? Dacă oamenii numiți în funcții de decizie n-au nici o legatură cu domeniul, care poate fi rezultatul? Influența Rusiei este multiplicată la noi de acest strat de incompetență autohtonă. Iar „idioţi utili” – oameni care avansează agenda Rusiei fără să înțeleagă ce fac – există în toate partidele”, a mai punctat Eugenia Guşilov.
Există astfel de exemple peste tot în ţară: primarul din Alba Iulia, Gabriel Pleşa (USR) l-a primit, anul trecut, pe ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, cu care a discutat cică despre „oportunități bilaterale de cooperare”.
Acest tovarăş Kuzmin zicea, într-o conferinţă de presă, acum vreo doi ani, că „spre deosebire de Occident, în Rusia există libertatea de a vorbi, libertatea de exprimare… Toți acești oameni își exprimă liber opiniile, pun întrebări, fac niște evaluări și nimeni, nimeni nu îi plesnește peste bot, nu le închide gura”. Deci aţi înţeles, da, ce libertăţi bântuie pe la ruşi?
Trecem peste limbajul nepermis de prozaic pentru un diplomat şi venim mai spre Piteşti. Aici, prin martie 2019, tovarăşul ambasador Valery Kuzmin era invitat de conducerea Universităţii din Piteşti la un „seminar-dezbatere” pe tema relaţiilor dintre Rusia, UE şi România, la care au fost invitaţi să participe „toţi cei care doresc să aibă parte de o altă perspectivă asupra situaţiei geopolitice”.
Te ia cu ameţeală, nu altceva.
Anul trecut, prin iulie, Muzeul Judeţean Argeş a organizat chiar şi o expoziţie de fotografie (Rusia, file de natură), în colaborare cu Centrul Rus de Ştiință şi Cultură și Ambasada Rusiei în România, la care invitat de onoare a fost acelaşi tovarăş ambasador Valery Kuzmin.
Omul a simţit că la Piteşti e teren fertil pentru propagandă prorusă şi n-a pregetat. Un prilej numai bun pentru vicele Consiliului Judeţean, Adrian Bughiu (foto sus, în mijloc, încadrat de Cornel Popescu, directorul Muzeului Judeţean, în stânga, şi de ambasadorul Valery Kuzmin), să comită următoarele cugetări:
„Suntem onorați de desfășurarea acestui eveniment și de prezența Excelenței Sale (ambasadorul Kuzmin – n.a.) în mijlocul nostru. Expoziția fotografică de astăzi ne arată o Rusie în toată măreția ei…
Îi asigurăm… pe partenerii noștri (alo, deşteptarea, ce parteneriate avem noi cu Rusia? – n.a.) că vom avea întotdeauna deschidere spre genul acesta de evenimente și vom încuraja în măsura posibilului tot ceea ce ține de partea culturală”.
Ce poţi să mai zici? Bine că încurajăm doar partea culturală, că altfel, pe partea economică, vorba lui Becali, stăm rău. Mai rămâne să încurajăm şi agresiunea împotriva Ucrainei.
Despre astfel de oameni vorbea Eugenia Guşilov, numindu-i „idioţi utili”.
surse foto: Universitatea Piteşti, Consiliul Judeţean Argeş
