Henri Coandă, tăicuța protocronismului românesc? (Opinie)

Date:

Share post:

În iunie 1967, Henri Coandă a efectuat o vizită în România, fiind primit cu onoruri, la cel mai înalt nivel. Reîntors definitiv în ţară în 1969, va deceda în 1972 (la 86 de ani), după numai 3 ani şi câteva zile de ”românitate” (cuvântul trebuie pronunțat în stil Dan Puric, cu r-r-r-omânitate, cu r elice, să decoleze!):

Trăiesc însă acum cu conştiinţa liniştită că un român, că un om pe nume Coandă, a putut face ceva, cât de puţin, pentru ţara sa, pentru ţara în care s-a născut, pentru ţara care i-a fost ţară şi când s-a găsit departe de ea, pentru pământul pe care vrea să-şi dea – când o veni momentul – ultima suflare. Nu sunt vorbe în vânt, vorbe de bătrân moralizator1.

Autorităţile de la Bucureşti s-au folosit de imaginea savantului pentru a cosmetiza în plan intern și extern un regim criminal. Deşi o operaţiune reuşită de PR (Public Relations) în slujba regimului de la Bucureşti, de proiectele lui Coandă şi moştenirea sa ştiinţifică din România s-a ales praful pe toată linia. Dovadă în plus, dacă mai era cazul, că pactul cu diavolul aduce doar beneficii iluzorii…

Inventatorul român Henri Coandă este cunoscut publicului ca subiect de teze protocroniste; puțini cunosc calitatea sa de pionier al acestui nefast curent. Mai mult chiar, există indicii că el este Omul (”The shit”, cum zic cei care i-a părăsit prematur).

Nicolae Ceauşescu discutând cu savantul Henri Coandă

Întâmplarea face ca primul interviu dat de Coandă în perioada pregătirilor de repatriere să fie publicat de revista ”Argeș” (nr. 2/1966), ”o înaltă şi caldă apreciere este adusă, un interviu, contribuţiei poporului român în variatele domenii ale ştiinţei şi artei universale”2:

După aproape jumătate de veac, Henri Coandă, într-unul din puţinele, dacă nu unicul interviu acordat de el vreodată, scriind revistei Argeş şi amintind de Nicolae Teslea, Victor Popp, Brâncuşi, Grigorescu, Vuia, Enescu, Gogu Constantinescu, Carafoli, de Max, Elvira Popescu, Babeş, Paladi, spunea: «Ce noroc ar avea omenirea, declară Henri Coandă în interviul său, dacă ar exista multe naţii care să-i fi adus – faţă de numărul de locuitori – atât cât i-a adus naţia română în ultimii 120 de ani»3.

Aveam să reîntâlnesc acestă zgoandă anul trecut, într-o formă prea puțin modificată, în discursul pătimaș al unui amic: ”Românii au cel mai mare IQ – coeficient de inteligență medie de pe planetă”. Desigur, el nu-i știa originea șaizecistă. Și cu Teslea? Păi n-am zis că Henri e Omul!

În 1967 la București s-a organizat o ședință de periere transfrontalieră, preludiul unei aventuri – Simpozionul ”Efectul Coandă şi unele aplicaţii speciale ale aero-hidrodinamicii”. Cu dedicație, la invitația Academiei RSR participând el însuși, Henri:

– Ce ne puteţi spune despre manifestarea ştiinţifică la care participaţi?

– Ea se înscrie pe linia generală a dezvoltării spectaculoase a ştiinţei române, care se bucură de un serios prestigiu internaţional. (…) Am arătat într-un interviu recent că dacă ar exista multe naţiuni care să fi adus omenirii atât cât a adus – în raport cu numărul fiilor ei – naţiunea română, în ultimii 120 de ani, lumea s-ar fi putut într-adevăr socoti norocoasă.

– La cine vă referiţi?

– La foarte mulţi. Să amintesc doar câţiva dintre ei: bănăţeanul Nicolae Teslea este descoperitorul curentului alternativ şi al coerorului de radio – radioconductorul (dispozitivul capabil să semnaleze apariţia unei unde radioelectrice, bazat pe variaţia rezistenţei contactului electric imperfect dintre particulele unei pulberi conducătoare – n.n.). Să amintesc apoi de ardeleanul Victor Popp, care a conceput şi realizat întreaga reţea de aer comprimat din Paris – singura de acest fel din lumea întreagă. Apoi marele matematician american de origine română, Botezatu. Dar marile personalităţi ale ştiinţei româneşti sunt cu mult mai numeroase. Savanţi ca Gogu Constantinescu, specialist în compresibilitatea lichidelor, ca Victor Babeş în domeniul medicinei, V. Ionescu sau Burghele în cel al chirurgiei şi mulţi, mulţi alţii, au dus departe în lume faima României. Tradiţia aceasta glorioasă este continuată în zilele noastre. Ca să iau exemplu din domeniul ce-mi este mai apropiat şi, deci, mai familiar, trebuie să menţionez în primul rînd marea personalitate a academicianului Carafoli, gazda mea de astăzi, al cărui nume şi ale cărui lucrări de specialitate sunt bine cunoscute în întreaga lume. Asemenea personalităţi mă fac şi pe mine să mă simt mândru că sunt român4.

Avem aici embrionul întregului discurs protocronist: tradiția glorioasă a excepționalismului autohton, continuată inevitabil în zilele Epocii de Aur, care declanșează mândria de a fi român. Chiar dacă în unele cazuri se uxează de falsuri grosolane: ”Bănăteanul Nicolae Teslea”, ca exponent de seamă al ”gândirii românești” invocat pe realația Coandă apare constant în discurs. L-am întâlnit în primul interviu, e și în ultimul, publicat în ”Ramuri”:

«Imaginaţi-vă că la începutul veacului trecut ar fi venit, aşa, la dv., un ins care să spună: ”Daţi-mi o bucată de fier, ca s-o trec prin faţa unui fir de aramă, şi am să scapăr lumină, am să produc curent, ca să pun în mişcare maşini”. I-aţi fi spus că e nebun. Când, însă, românul Nicolae Teslea a creat cele dintîi maşini pentru produs curent alternativ, fenomenul a revoluţionat o întreagă civilizaţie. Asta e marea inteligenţă, nu?»

Rep.: „«Românească?» H.C.: «Universală. Dar cu o culoare particulară…»5.

Dacă se întreba cineva de unde vine prostia cu Tesla – Teslea și Nicola – Nicolae, aveți aici răspunsul. Putem urmări chiar și gradientul românizării; de la vagul ”bănățean” (care poate însemna multe!), la geto-dacul din Geto-Dacia.

Acestea fiind spuse, datorăm unele scuze. Am crezut sincer că protocronismul românesc este o extensie locală și un efect întârziat al doctrinelor staliniste care pretindeau că la originea a orice stă un rus. Cine a răsfoit manualele din anii ’50 știe la ce ne referim.

Însă explicația ar putea fi alta. În mod sigur Henri Coandă a avut un impact major în epocă. Nu științific, că nu știință a livrat Coandă în România socialistă, ci endorsement.

E ușor de înțeles de unde și de ce avea Coandă asemenea idei. Venea din capitalism, unde publicitatea deșănțată este (aproape) totul. Și n-ar fi exclus să ne fi pricopsit cu buboiul protocronismului tocmai de la Coana Mare America. Și câte înjurături nemeritate și-a luat bietul Edgar Papu…

Note: 1Interviu realizat de Alexandru Stark, publicat în volumul ”Daţi-mi voie să vă întreb – Amintiri despre amintirile altora”, Ed. Junimea, Iaşi, 1976. Reluat în ”Jurnalul naţional”, 18.06.2012;

2Un interviu al lui Henri Coandă”, în ”Gazeta literară”, nr. 32(719)/11.08.1966, pg. 2;

3Sergiu Fărcășan – ”Ecuația viitorului: anticipație și realitate”, în ”Lumea”, nr. 1/1967, pg. 26;

4V. Savin – ”Henri Coandă: «Sunt fericit că mă aflu din nou printre ai mei»”, în ”Scânteia tineretului”, nr. 5627/23.06.1967, pg. 1 și 3;

5. Ilie Purcaru – ”Ultimul interviu cu Henri Coandă”, în ”Ramuri”, nr. 12(126)/1974, pg. 7.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_imgspot_img
spot_imgspot_img

Citeşte
ŞI

Din 2024, adio motoare diesel pe Dacia Duster

Începând cu modelele anului 2024, Dacia nu va mai...

CS Mioveni a scos un punct nesperat, la ultima fază a meciului: 1-1 acasă, cu Sepsi

CS Mioveni a jucat azi, cu Sepsi Sfântu-Gheorghe, un...

Avalanşa de la cabana Capra: până la prânz, salvatorii nu ajunseseră încă la turiştii blocaţi (video)

Efectivele impresionante ale forţelor de ordine, plus drumari şi...

O avalanşă puternică a lovit azi noapte cabana Capra, de pe Transfăgărăşan (galerie foto)

O avalanşă puternică a lovit în plin azi noapte...

FC Argeş, punct meritat la Sibiu, cu Hermannstadt: 1-1, gol Garita

FC Argeş a încerca azi, la Sibiu, cu câteva...