La finele lunii ianuarie a acestui an, semnalam printr-un articol că modul de gestionare a fondurilor acordate prin aşa-numita Măsură 3 “Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor”, a lăsat loc multor ilegalităţi.

Concret, funcţionari ai ministerului de resort, condus la vremea repectivă de Claudiu Năsui (USR) aveau acces la dosarele de finanţare deuse de firme şi transmiteau datele celorlalţi doritori, astfel încât aceştia să-şi ajusteze oferta pentru a beneficia fraudulos de bani guvernamentali.

Din câte am aflat, pe firul afacerii dubioase au intrat inclusiv procurori ai DNA, dar ancheta declanşată vizând aceste fraude, încă e departe de a fi finalizată.

Programul guvernamental respectiv fusese, însă, lansat având în spate intenţii bune, ca dovadă că el are şanse mari să fie reluat. Cum însă şi drumul spre iad e pavat adesea cu intenţii la fel de bune, un grup de specialişti în domeniu ne-au remis un text care semnalează o mulţime de potenţiale probleme.

Reproducem mai jos, integral, textul respectiv.

Context: Istoricul (prea) scurt al Măsurii 3

Măsura 3 a fost un program de finanțare destinat societăților ce s-au confruntat cu dificultăți generate de pandemie. Acesta însă a fost anulat de tânărul ministru al Economiei – Claudiu Năsui (USR), lăsând mai bine de 27.736 potențiali beneficiari fară posibilitatea de a-și acoperi pierderile. Finanțarea era cuprinsă între 50.000 și 200.000 de euro și era extrem de oportună, întrucât venea într-o perioadă în care firmele resimțeau efectul global al lockdown-ului și al incertitudinii economice.

Astfel s-a promis reluarea Măsurii 3 încă din primăvara anului 2021, cu menținerea eligibilității societăților care au aplicat inițial, însă programul nu a fost relansat nici până în prezent. Acum se discută despre Măsura 4.1.1. ce se va lansa cu bani proveniți din REACT-EU. Aceasta este departe de Măsura 3 din perspectiva condițiilor, introducându-se criterii de punctaj cu date de referință în 2019, criterii ce favorizează la finanțare firme care au înregistrat scăderi masive ale veniturilor, firme neperformante.

Oportunitatea lansării Măsurii 4.1.1. lasă de dorit având în vedere cerințele desuete. Programul, în forma actuală, va funcționa în baza principiului “Primul venit, primul servit”, acesta fiind principala metoda de departajare și selecție pentru proiecte de investiții de până la 1 milion de euro, proiecte ce vor fi gestionate de firme neperformante. În cadrul procesului de depunere, nu se prevede un interval de timp pentru încărcarea proiectelor, astfel că, conform precedentului multe întreprinderi vor fi lăsate fară posibilitatea de a-și depune macar planul de afaceri. Totodată, blocarea platformelor în timpul depunerii este deja o tradiție ce asigura “succesul firmelor norocoase” (În cadrul depunerii proiectelor pe Măsura 2, platforma s-a blocat în primele 2-3 minute de la deschidere).

Consecințele deciziei politice de a anula Măsura 3 au produs efecte pe mai multe planuri:

  • Șubrezirea circuitului civil prin lipsa de predictibilitate asupra acordării finanțărilor nerambursabile;
  • Perturbarea activității economice a firmelor de consultanță prin scrirea și depunerea unor proiecte ce au fost anulate nejustificat;
  • Scăderea încrederii populației în măsurile de sprijin ale Guvernului;
  • Incapacitatea agenților economici de a-și recupera pierderile și de a redeveni competitivi

În prezent, Ghidul Solicitantului se află încă în curs de avizare ministerială încă din octombrie 2021, potrivit site-ului oficial al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Principalele suspiciuni de fraudă cu privire la noile prevederi sunt următoarele:

1. Schimbarea radicală a prevederilor Măsurii 3, actualmente Măsura 4.1.1. – cu consecința pierderii eligibilității solicitanților inițiali

2. Creșterea finanțării per proiect cu posibilitatea scăderii numărului de beneficiari. În cadrul Măsurii 3, suma maximă ce putea fi obținută era de 200.000 euro, procentul de cofinanțare al beneficiarului făcând diferența (atât ca punctaj, cât și ca asumare și implicare în proiect). În cadrul noii măsuri – ce urmează să se lanseze pe repede-înainte, se poate obține până la 1 milion de euro cu o cofinanțare fixă de 50.000 euro.

3. Cofinanțarea neobișnuit de mică pentru microintreprinderi, respectiv 5%. Astfel, societăți cu scăderi ale veniturilor mai mari de o treime, pot obține o finanțare de până la 1 milion de euro, contribuția lor fiind de aproximativ 50.000 euro. Un schimb bun? Da. Un schimb atipic în contextul finanțărilor anterioare? Cu siguranță!

4. Modalitatea de depunere. Principala problemă a actualei măsuri este modalitatea de depunere a proiectelor. Se vehiculează că depunerea proiectelor se va realiza prin intermediul IMM Recover, deși nu există niciun raționament obiectiv pentru a nu se utiliza MySmis fară a se crea suspiciuni că se dorește eludarea criteriilor legale de selecție. În absolut toate cazurile, finanțările prin POC se acordă prin înscrirea solicitantului în cadrul aplicației electronice MySmis. Acum se va realiza prin IMM Recover, urmând ca, după aprobările preliminare, proiectele să se înscrie în MySmis. De ce aceasta srtuțo-cămilă se abate complet de la regulile scrise? Din cauza presiunii timpului, din cauza unor interese personale, din pură incompetență? Răspunsul necesită o investigație cel puțin jurnalistică. Dar diferența dintre cele două platforme este că MySmis este o aplicație ce rulează sub egida STS-ului, este complexă și nu poate fi fraudată. Încărcarea unui dosar durează, în medie, 4 ore în cazul unui consultant cu experiență. Aplicația IMM Recover va fi probabil una similară granturi.imm.gov.ro unde documentele se ante-încarcă și depunerea durează câteva secunde – cu puțin efort și minime cunoștinte informatice, depunerea poate să nu fie făcută de om, ci de un sistem (au existat cazuri – vezi Casa Verde 2019). Aceste aspecte sunt esențiale în contextul în care intrarea la finanțare se face în ordinea înscrierii în aplicație, iar nu în ordinea punctajului ori a tipului de activitate prestate de beneficiar.

5. Amânarea lansării – Termenul limită pentru încheierea contractelor cu Guvernul, sub sancțiunea pierderii banilor, este de 31 decembrie 2021. Este nerezonabil să credem că evaluarea dosarelor, eventuale clarificări și contestații realizate cu respectarea termenilor și termenelor legale, se pot toate  încheia până la finalul anului.

Cele cinci puncte enumerate mai sus ridică o serie de întrebări și justifică o anchetă jurnalistică pentru a descoperi  și a face publică modalitatea de acordare a banilor europeni, condițiile superficiale și artificiale precum și posibila acordare cu ,,prioritate a unor proiecte”.

Firma de consultanţă ARIA United Bucureşti

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here