De ceva vreme, fundaţia Memorialul Închisoarea Piteşti, care administrează ceea ce a fost cândva cea mai teribilă închisoare politică din spaţiul comunist est-european, se luptă cu autorităţile locale şi naţionale, pentru a salva cele cinci spaţii în care a funcţionat acest veritabil gulag românesc, pentru a putea funcţiona în continuare ca muzeu.
Pericolul este ca o parte a acestor construcţii să fie demolate, iar în loc să se construiască blocuri, sens în care firma Conarg SA a şi obţinut de la Primăria Piteşti un certificat de urbanism.
Ar fi o tragedie ca asta să se întâmple. Şi totuşi, lucrurile într-acolo converg. Singurii care se opun acestei samavolnicii sunt fundaţia Memorialul Închisoarea Piteşti, condusă de dna Maria Axinte (foto sus, în dreapta), şi Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), condusă de dr. Sergiu Rizescu, el însuşi fost deţinut al penitenciarului.
În acest sens, a fost redactat un apel/scrisoare deschisă, adresat preşedintelui Klaus Iohannis, prim-ministrului Nicolae Ciucă şi ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu, din care cităm mai jos:
„În contextul apariției pericolului de demolare a unei părți din imobilul fostului penitenciar de la Pitești, funcțional în perioada comunistă și considerat unul din cele mai teribile penitenciare pentru deținuți politic din lumea comunistă, vă solicităm implicarea pentru finalizarea clasării definitive a întregului complex al fostei închisori, compus din trei corpuri de clădire și două corpuri independente ale administrației penitenciarului din strada Negru Vodă, nr. 30, Pitești, având multipli proprietari.
Considerăm absolut urgentă conservarea și protejarea clădirii de orice intenție de demolare. (sublinierea ne aparţine – n.r.)
O parte a clădirii fostei închisori a fost clasată drept Ansamblu Memorial, grupa A, prin Ordinul de Clasare al Ministerului Culturii nr. 2201/20.05.2009 (corp aflat în prezent în proprietatea Fundației Memorialul Închisoarea Pitești), ca o măsură urgentă în fața pericolului distrugerii acelui corp la vremea respectivă.
Acest fapt nu înseamnă, însă, că restul clădirii nu are o importanță istorică și memorială majoră, în ciuda modificărilor survenite în timp. Menționăm că imobilul fostei închisori Pitești a fost inclus în lista indicativă a României a monumentelor istorice ale patrimoniului mondial UNESCO în 2019…
Între 1949 și 1951, autoritățile comuniste au aplicat aici acțiunea violentă cunoscută azi drept „Experimentul/Fenomenul Pitești”. Peste 600 de studenți au fost torturați pentru a-și denunța activitățile anticomuniste, au fost forțați să se dezică de familiile și prietenii lor și să renunțe la valorile morale. În final, pentru a demonstra că au devenit oameni noi și că au lăsat trecutul în urmă, erau forțați să devină agresori pentru alte victime.

Din vara lui 1951, au fost aduși aici membrii și sprijinitorii grupului de rezistență anticomunistă „Haiducii Muscelului”, iar mai târziu, persoane acuzate de spionaj. Penitenciarul a fost desființat în 1977, iar clădirea a devenit sediul Trustului de Construcții Industriale din Pitești. În 1991, Trustul de Construcții a fost desființat și din el s-au desprins mai multe companii cu capital privat ce au în proprietate zone distincte din fosta închisoare.
O parte din fostul penitenciar a fost transformată în muzeu memorial de către Fundația Memorialul Închisoarea Pitești, o fundație privată, în 2014. După 1991, fiecare proprietar a modificat diferit zonele din imobil deținute, însă, se poate observa, chiar și în prezent, la fațadele tuturor corpurilor de clădire, asemănarea cu planurile inițiale de arhitectură și cu aspectul fostei închisori evidențiat în imagini din anii 1990.
În lista publicată online de Primăria Pitești, pe 11.01.2021, proprietarul corpului de clădire cunoscut ca „celularul” fostei închisori, Conarg SA, a obținut Certificatul de Urbanism pentru desființarea clădirii din Str. Negru Vodă, precum și pentru întocmirea PUZ pentru construire imobil locuințe colective (pozițiile 40, 41).
Prin adresa nr. 2/15.03.2021, Fundația Memorialul Închisoarea Pitești s-a sesizat în acest caz și a cerut clasarea de urgență a întregului imobil pentru protejarea acestuia, adresă comunicată Ministerului Culturii și Direcției Județene pentru Cultură Argeș, împreună cu documente necesare acestui demers.
Prin răspunsul Direcției Generale de Cultură Argeș din 12.04.2021, ni s-a comunicat că membrii Secțiunii de evidență a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice „încurajează declanșarea procedurii de clasare de urgență și întocmirea dosarului de clasare conform normelor metodologice”.
Prin adresa nr. 8/09.12.2021 am menționat importanța includerii în clasare a celor două imobile aflate la adresa Str. Negru Vodă nr. 30A, Pitești (actualmente sediu PNL), respectiv Str. Negru Vodă nr. 30, Pitești (Centru de resocializare al Penitenciarului Colibași), parte a ansamblului fostului penitenciar Pitești.
Neavând niciun răspuns legat de finalizarea clasării definitive a complexului fostului penitenciar, prin adresa nr. 2/23.05.2022 am transmis un întreg dosar cuprinzând studiul istoric întocmit de fundația noastră pentru imobilul fostei închisori din Pitești..”
Există o petiţie online, unde puteţi citi atât textul integral al apelului din care am reprodus aici câteva fragmente. Puteţi citi şi spriini demersurile fundaţiei Memorialul Închisoarea Piteşti şi a celor de la AFDPR, aici.
Să mai spunem doar că, deocamdată, nici reacţia Ministerului Culturii (ministru, Lucian Romaşcanu), nici a Direcţiei Judeţene de Cultură Argeş (director Cristian Cocea) şi nici a primarului Cristian Gentea nu sunt cele aşteptate de la nişte intelectuali.
Aceleaşi autorităţi care au fost extrem de serviabile, maleabile şi ductile cu – spre exemplu – demersurile foştilor securişti de a-şi amenaja un monument al lor în cimitirul Eroilor din Piteşti, sunt de-a dreptul refractare când e vorba de memoria victimelor acestora.
sursa foto: captură video conferinţă de presă, Închisoarea Piteşti