FC Argeş a întâlnit, în această seară, acasă, pe stadionul Nicolae Dobrin, pe Petrolul Ploieşti, în primul meci din epoca post Marius Croitoru, ultimul din sezonul regulat.
Primul lucru cu care antrenorul interimar al lui FC Argeş, Dragoş Radu, a surprins în startul partidei a fost urcarea în linia de mijloc a argentinianului Facundo Rizzi. Acesta a fost, în etapele precedente, unul dintre puţinii alb-violeţi care au arătat poftă de joc şi combativitate, urcând adesea în atac, ca un sud-american ce este.
Un alt lucru care ne-a surprins, cel puţin pe noi: iarăşi a apărut printre titulari congolezul Koubemba, deşi acesta a fost, practic, mână moartă în meciurile în care a fost folosit de la venirea sa la Piteşti.
Meciul s-a jucat în faţa unei asistenţe sensibil mai numeroase decât la meciurile jucate acasă cu Marius Croitoru la timonă. După destul de multă vreme, au fost spectatori şi la tribuna a doua… în total, estimăm cam la 2.500-3.000 numărul de spectatori.
Jocul a început cu Petrolul Ploieşti la conducere, oaspeţii ratând două bune ocazii prin Grozav şi Dumitriu. Argeşul a replicat printr-un şut bunicel al lui Kevin Koubemba, prins uşor de portarul Vâlceanu. Apoi meciul s-a mai echilibrat, dar tot oaspeţii au fost mai activi în ofensivă.
FC Argeş a suferit vizibil la construcţie, astfel că Garita a cam alergat în gol în prima repriză, insuficient susţinut de linia de mijloc. Un fel de „deja vu”, se poate spune.
Irobiso putea deschide scorul pentru Petrolul, dar şutul său, cu stângul, sus la vinclu, a trecut la mică distanţă de vinclul din dreapta porţii lui Cătălin Straton.
Superioritatea oaspeţilor s-a concretizat cu vreo 5 minute înainte de pauză: aerianul Njike a pasat direct la adversar, i-a pus pe petrolişti pe contraatac, Irobiso l-a servit pe Grozav în careu, iar acesta a trimis lejer, plasat, pe lângă Straton, în plasă. Apărarea Argeşului a fost depăşită supărător de uşor, ca la „judeţ”.
Per ansamblu, prima repriză a fost la fel ca pe vremea lui Croitoru: slabă spre foarte slabă. Jocul Argeşului a fost fără nerv, fără creativitate în atac, lent, cu restanţe mari la capitolul ambiţie, dăruire în joc.
Nici repriza secundă n-a început mai bine pentru FC Argeş, însă, după câteva minute de la reluare, căpitanul Costinel Tofan a fost secerat la circa 25 de metri de poartă, iar lovitura liberă dictată a fost executată frumos de Jakolis, în bară. A fost prima ocazie clară de gol a Argeşului în acest meci.
N-am înţeles de ce tehnicianul lui FC Argeş, Dragoş Radu, a avut nevoie de aproape o oră ca să-i schimbe pe Koubemba şi pe Njike, amândoi ca şi inexistenţi azi. În locul lor au intrat Mimito Biai şi Calcan. Dar tot nimic. Petrolul a continuat că manevreze cu lejeritate în jumătatea Argeşului şi numai o uşoară superficialitate pe fază ofensivă a făcut ca oaspeţii să nu marcheze.
Am avut noroc în minutul 72, când brazilianul Jair a fost bine găsit în careul nostru, dar a şutat puţin pe lângă bară. Trei minute mai târziu, a venit, în sfârşit, şi o pasă cât de cât bună pentru Garita, dar africanul Argeşului a fost semnalizat (corect), în ofsaid.
Ca orice echipă românească, şi Petrolul a făcut pasul înapoi în ultimele 10-15 minute, aşa că Argeşul a fost invitată să preseze în căutarea egalării. Ţi-ai găsit… nimic. Nici măcar la capitolele ambiţie, combativitate, dorinţă de a face ceva, FC Argeş n-a „marcat” în această seară.
Petrolul a câştigat meritat, fără niciun dubiu.
FC Argeş a arătat azi ca o echipă debusolată, nemotivată, fără niciun strop de încredere în forţele proprii. Şi cu mai mulţi jucători care au făcut (şi azi) figuraţie pe teren şi care, în mod normal, nu ar avea ce căuta în lotul unei echipe de primă ligă.
O imagine tristă a unei strategii falimentare, dar pe care, bineînţeles, nu şi-o asumă nimeni. Se anunţă un play-out extrem de dificil pentru echipa piteşteană.
sursa foto/video: ArgeşulOnline.ro/Răzvan Marinescu, captură video
