Elena Iagăr, președintele Comisiei de Cultură din Consiliul Județean Argeș și Bogdan Panțiru, vătaful călușarilor din Bârla, propun autorităților locale și județene un pachet de măsuri pentru promovarea Călușului ca motor de dezvoltare a turismului rural în sudul Argeșului.
După modelele de succes Crăciunul în Maramureș și Paștele în Bucovina, Argeșul ar putea avea propriul brand cultural: „Rusaliile în Argeș”.
CITIȚI ȘI: Experiment cultural inedit la Mârghia, în Argeș. Copiii învață Călușul dintr-un film vechi și din manuscrisele unui argeșean celebru, născut în 1911 (galerie foto, august 2025)
Ideea a fost lansată oficial sub forma unei lucrări științifice pe care cei doi au prezentat-o în cadrul Conferinței Internaționale „Tourism and Rural Space in National and International Context” (TARS), organizată în perioada 22–23 mai la Vatra Dornei, de Agenția Națională a Zonei Montane (ANZM), alături de Academia Română (filiala Iași), Institutul „Ghe. Zane” și Centrul CEMONT.
Pachetul de măsuri propus de cei doi specialiști combină dimensiunea educațională cu măsuri economice concrete, atacând direct problema depopulării satelor și a pierderii identității locale.
Bogdan Panțiru a subliniat importanța introducerii tradițiilor în școli, oferind ca exemplu fenomenul cultural generat la Bârla de profesorul Voicu Dumitrescu: ”Salvgardarea pe termen lung a Călușului și stabilizarea demografică trebuie să înceapă în sala de clasă. Este necesară perfectarea unui parteneriat formal cu Inspectoratul Școlar pentru a integra o oră săptămânală de dans Călușăresc și istorie regională în programa școlară locală.”
La rândul său, Elena Iagăr a explicat că transformarea Călușului într-o resursă economică reală pentru comunități depinde în primul rând de sprijinul financiar al autorităților județene: ”Pentru a transforma Călușul într-un mijloc de subzistență durabil, Consiliul Județean ar trebui să finanțeze integral achiziționarea de costume autentice și recuzită ritualică atât pentru cetele de tineri, cât și pentru cele de seniori, sub îndrumarea strictă a Institutului Național al Patrimoniului.”
Pachetul multidimensional de măsuri include și alte pârghii strategice menite să revitalizeze satele din sudul Argeșului: scutiri de impozite pentru gospodăriile care își deschid Puncte Gastronomice Locale (PGL), organizarea unor școli de vară dedicate învățării ritualului și dansului Călușului, promovarea zonei sub un brand cultural unic, centrat pe perioada sărbătorilor de Rusalii.
Prin acest plan, Călușul încetează să mai fie doar un dans de festival, devenind un catalizator economic menit să ajute comunitățile de pe Valea Cotmenei să atragă turiști români și străini.
Dacă ei au Crăciunul în Maramureș și Paștele în Bucovina, haideți să avem și noi Rusaliile în Argeș!
Inițiatorii proiectului cer o schimbare radicală a mentalității privind promovarea tradițiilor. Elena Iagăr explică faptul că vechiul model de management cultural nu mai este sustenabil pentru satele argeșene: ”Trebuie să abandonăm abordarea tradițională, izolată, a folclorului, care nu aduce niciun randament material pentru locuitorii din mediul rural.
CITIȚI ȘI: Elena Iagăr pleacă de la conducerea Centrului Județean de Cultură și Arte. ”Nu plec pentru că nu știu să pierd, ci pentru că știu că învingătorii nu știu să câștige” (iunie 2024)
Strategia noastră se bazează pe o premisă economică strictă: turiștii interni și internaționali sunt dispuși să plătească un preț premium pentru ritualuri vii, nealterate. La fel și românii din urban și din periurban. Ritualul Călușului trebuie promovat în orașe, nu izolat în sate, care sunt într-un rapid proces de depopulare”, a declarat Elena Iagăr.
În perioada în care ea s-a aflat la conducerea Culturii argeșene, la Pitești avea loc în fiecare an o manifestare de amploare de promovare a Călușului, precum și a obiceiurilor de Rusalii, precum pomana cu păsat sau spălatul pe picioare.
CITIȚI ȘI: Elena Iagăr, șefa Comisiei de Cultură a Consiliului Județean, a demisionat de la Centrul ”Doina Argeșului” (septembrie 2025)
sursa foto: arhivă ArgeșulOnline.ro
