Azi, de Ziua Internaţională a Femeii, cei mai mulţi dintre bărbaţi se chinuie să găsească tot felul de cuvinte şi expresii prin care să-şi exprime, public sau privat, admiraţia şi recunoştinţa faţă de tovarăşele noastre de viaţă, mame, soţii, fiice etc.
Noi, cei care am fondat acest site de presă, avem motive în plus să facem asta: dintre cei aproximativ 4.000 de cititori care au optat să fie zilnic la curent cu articolele publicate de noi, cam 56% sunt femei.
Aproximativ acelaşi e şi procentul de femei care au ales să facă parte din grupul nostru de Facebook.
Sunt motive pentru care azi ar trebui să vă mulţumim, în primul rând dumneavoastră, doamnelor şi domnişoarelor, şi vă răsplătim cumva aprecierile primite.
Însă, câteodată, oameni care nu au nicio legătură cu jurnalismul spun unele lucruri mai bine decât o poate face orice gazetar.
E cazul, azi, a fostului coleg de armată şi de facultate Răzvan Onofrei, acum cadru didactic la Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti.
Profesorul Răzvan Onofrei a scris, azi, un mesaj într-atât de frumos şi de sugestiv despre ce înseamnă pentru noi, bărbaţii, ziua de 8 Martie, încât am ales să-l reproducem aici.
Nu fără oarecare gelozie profesională, recunoaştem că, de această dată, profesorul Onofrei scrie mai bine decât am putea, probabil, să o facem noi, pe tema zilei de 8 martie.
Iată mai jos textul universitarului bucureştean, text pe care, cu siguranţă, îl veţi aprecia, chiar şi în absenţa diacriticelor:
„M-am trezit in aceasta dimineata obsedat de un gand. Cred cu tarie ca daca exista un Dumnezeu in aceasta lume, acesta a creat femeia pentru ca a fost profund nemultumit de prima lui realizare, barbatul.
Si iata ca, desi doar la a doua sa incercare, Dumnezeu a reusit miracolul suprem, pentru care trebuie sa ii fim recunoscatori in fiecare zi a vietii noastre.
In timp ce scriu aceste randuri ma simt ca un copil aflat pentru prima data in fata bradului de Craciun, doar pentru simplu fapt ca am oportunitatea, astazi, mai mult ca oricand, sa va comunic, cu o profunda euforie in suflet, cat de mult va iubesc, femei stiute sau nestiute, femei pe pamant sau doar in gand.
Va iubesc, va respect, va admir, poate uneori cu un exces de stangacie, insa am senzatia ca oricat de mare ar fi dragostea mea pentru voi, niciodata nu va fi suficienta si nu se va ridica la nivelul maretiei voastre.
Pentru mine sunteti singura lumina in acest univers intunecat, rece si indiferent, singura furtuna de endorfine in aceasta lume plata si liniara.
Mult prea sofisticate si complexe pentru limitata noastra capacitate de intelegere si de afectiune, in fata voastra ma inclin, dar nu doar azi, ci in fiecare zi a umilei mele vieti, si va asigur ca aveti in mine admiratorul vostru numarul unu din acest univers!
La multi ani!”
