În toamna lui 2014, pe când prim-ministru era Victor Ponta, iar în Parlament, alianţa PSD-PNL (vă mai amintiţi de Uniunea Social-Liberală, USL?) avea majoritate absolută, Guvernul prezenta ţării un document, pompos numit Master Planul General de Transport al României.
În acel document se prezentau detaliat ce lucrări de infrastructură de transport urmau să se realizeze în ţară, în perioada 2014-2030.
Toate forţele politice parlamentare de atunci căzuseră de acord asupra acestui Master Plan şi au promis să îl respecte şi să-l pună în aplicare, indiferent de cine se va afla la Putere.
Azi, la aproximativ cinci ani şi jumătate distanţă de la adoptarea acestui Master Plan, dacă analizăm stadiul îndeplinirii obiectivelor în ce priveşte construcţia de drumuri şi autostrăzi, constatăm că nici un sfert din cele stipulate acolo nu s-au realizat.
Nu e nimic de mirare aici, pentru că, din 2004 încoace, de când s-a pus prima dată, în mod serios, problema construirii de autostrăzi în România, niciun Guvern din cele perindate pe la Palatul Victoria n-a reuşit să-şi respecte promisiunile în acest sens.
Nu numai că n-a reuşit, dar nici măcar nu s-a apropiat vreunul de cifrele promise.
În fapt, dacă analizăm raportul dintre numărul de kilometri de autostradă promişi de fiecare Guvern în parte, la instalarea în funcţie, şi numărul de kilometri de autostradă realizaţi, dăm peste nişte discrepanţe şocante.
Singur cabinetul tehnocrat condus de Dacian Cioloş a reuşit să se apropie cu realizările de jumătatea celor promise. Restul guvernelor n-a realizat, niciunul, nici măcar un sfert din autostrăzile promise.
Procentele promisiunilor mincinoase
Guvernul Năstase (PDSR, actualul PSD) promisese, la instalare, prin vocile premierului şi ministrului de resort Miron Mitrea, că va construi 600 km de autostrăzi în cei patru ani de mandat (2001-2004). A construit 115, adică nici 20%.
Următorul cabinet longeviv, cel dat de Alianţa DA (PDL-PD), condus de Călin Popescu-Tăriceanu, a promis mai mult: 800 km. Când a plecat de la Palatul Victoria, a lăsat în urmă doar alţi 53 km. Procent: puţin sub 7%.
A urmat la Putere alianţa PDL-UDMR, sprijinită de „Interesul Naţional” al generalului Gabriel Oprea (UNPR), cu Emil Boc prim-ministru. Promisiunile: 1.500 km de autostrăzi. S-au făcut, în fapt, 229 km. Procent: un pic peste 8 la sută.
Victor Ponta, următorul premier, dat de Alianţa USL (PSD-PNL) a fost surprinzător de ponderat în a promite: 800 km. Când a demisionat în urma protestelor generate de tragedia de la clubul „Colectiv”, se făcuseră doar 103 km. Procentual: sub 13%.
Conştient de mandatul său limitat doar la un an şi ceva, Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş a promis doar 150 km. A inaugurat 46, dar a mai reparat şi un segment de autostradă de 22 km, deschis de Ponta, dar de pe care şoseaua a luat-o la vale. Procent realizat: 45,3%.
La învestirea ca premier a lui Sorin Grindeanu, noua putere PSD promitea, prin intermediul faimosului „Program de guvernare”, 1.100 km de autostradă şi drumuri expres. De făcut nu s-a făcut niciun drum expres, ci doar vreo 100 km de autostradă, adică nici 10% din cele promise.
Ritm de construcţie: 43 km pe an
În concluzie, din 2004 până acum au fost promişi aproape 5.000 km de autostrăzi şi drumuri expres. Până azi, în 2020, nu avem niciun metru de drum expres, iar autostrăzi s-au construit doar 640 km, într-un ritm mediu de aproximativ 43 km anual.
Iar pentru ca ridicolul situaţiei să fie complet, zilele trecute Guvernul (în speţă, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Transport AMPOST) a dat publicităţii o hartă, frumos desenată şi brăzdată cu marker-ul, din care reiese că peste zece ani România va avea o reţea de autostrăzi şi drumuri expres impresionantă. De vreo 2.000 şi ceva de km (după estimarea noastră, pentru că domnii de la AMPOST nu au furnizat cifre exacte, ci doar s-au jucat cu marker-ul pe o hartă).
Asta ar însemna ca în 10 ani să se construiască aproximativ 1.200 km; ritmul de construire ar trebui să fie cam triplu faţă de cel din ultimele două decenii, lucru despre care fie-ne permis să ne îndoim că se va întâmpla.
Realitatea perioadei 2014-2020 ne-a arătat deja că de Master Planul General de Transport al României s-a cam ales Master Praful.
sursa foto: Guvernul României/AMPOST
Nota redacţiei: La calculul kilometrilor de autostradă promişi, respectiv realizaţi de fiecare Guvern în parte au fost folosite surse guvernamentale şi declaraţii de presă ale premierilor şi miniştrilor Transporturilor, precum şi date furnizate de publicaţiile economice. Acolo unde am găsit discrepanţe între unele cifre, am făcut o medie care sperăm să fie aproape de adevărul din teren.
