Şase unităţi de învăţământ din judeţul Argeş au depus pentru finanţare prin linia 2 din PNRR proiecte identice. Inclusiv micile erori de tastare sunt identice. Aşa că Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), instituţia care derulează proiectul, le-a respins pe toate.
Proiectele respective au ca scop „promovarea culturii în instituţii de învăţământ cu mai puţin de 50.000 de locuitori” şi „creşterea accesului la cultură în zonele defavorizate din punct de vedere cultural”. Fiecare grădiniţă, şcoală gimnazială sau liceu declarate eligibile ar fi urmat să primească suma de 20.000 de euro. Bani europeni, nerambursabili.
Numai că responsabili ai Administraţiei Fondului Cultural Naţional, citaţi de ziarul Libertatea, au sesizat faptul că, dintre toate cele 181 de prioiecte selectate iniţial ca îndeplinind criteriile de eligibilitate, mai bine de o treime au acelaşi titlu.
Unele instituţii au mai înlocuit cuvântul „copiilor”, din titlu, cu „elevilor”. Cei de la cele şase şcoli din Argeş aflate în culpă nu s-au obosit nici măcar atât.
Titluri identice sau aproape identice
Spre exemplu, titlul proiectului prezentat de Colegiul Naţional „Dinicu Golescu” din Câmpulung (foto sus) este „Cultura și diversitatea culturală pe înțelesul copiilor. Cinci tehnici de învățare activă, prin joc”. Cel al proiectului Grădiniţei cu Program Prelungit „Lumea Copiilor” din Topoloveni e absolut identic, ca şi cel al Liceului Tehnologic, tot din Topoloveni.
Şi proiectele depuse de Şcoala de Muzică şi Şcoala Gimnazială „Oprea Iorgulescu”, ambele din Câmpulung, respectiv de Şcoala Gimnazială din Podu Dâmboviţei au, de asemenea, acelaşi titlu şi acelaşi conţinut. Cum spuneam, până şi micile greşeli de tastare sunt aceleaşi în cazul tuturor proiectelor.
Cei de la AFCN au reacţionat aşa cum reacţionează orice profesor care constată că mai multe extemporale ale elevilor sunt identice: le-au acordat „nota 4” tuturor celor în culpă, respingându-le proiectele.
„Am avut şi noi o ofertă din asta, de care spuneţi; am primit un email, ceva de genul vă dăm gratis proiectul, numai să-l depuneţi la AFCN şi obţineţi garantat 20.000 de euro. Mi s-a părut, însă, că e ceva dubios aici, aşa că n-am mai aplicat. Se pare că trebuie să mă felicit pentru asta”, ne-a explicat o directoare de şcoală din Argeş, care nu a dorit să-i menţionăm numele.
Au apărut „băieţii deştepţi” şi la Cultură
„Este adevărat că s-a întâmplat ceea ce trebuia să se întâmple, adică proiectele au fost respinse în bloc, dar rămân unele probleme despre care ar trebui discutat. Cine știe ce fraude or mai fi fost făcute în trecut, mult mai discret și mai inteligent, despre care nu avem habar. Nimic nu mă convinge că genul ăsta de inițiativă ar fi fost prima din serie”, a scris pe pagina sa de socializare Dragoş Neamu, membru în Consiliul de Conducere al ICR şi manager cultural.
Iar dna Iulia Popovici, fost secretar de stat la Ministerul Culturii şi coordonator al pilonului cultural din cadrul PNRR, l-a completat cam aşa: „Este… extrem de puțin probabil ca, de la grădiniță la licee tehnologice, la licee teoretice, elevii să aibă fix, exact și întocmai aceleași nevoi…
Asta e o situație suficient de flagrantă cît să ridice măcar niște suspiciuni… Faptul că există mai multe cereri decît bani înseamnă, însă, că există posibilitatea, suspiciunea potențială ca unii solicitanți de bună credință să fie excluși de la finanțare prin intromisiunea externă a unor practici anticoncurențiale (nu e treaba mea să le numesc frauduloase ori dolosive)”.
De unde vin proiectele copy paste
Proiectul însuşit cu copy paste de zeci de directori de şcoli din România are, evident, un singur autor: asociaţia culturală „Ludmila Vidraşcu”, un ONG controlat de familia Vidraşcu (Marin, Dan şi Anatol), proprietarii grupului editorial Litera. Acesta constă în două edituri, Litera şi Litera Internaţional, trei librării (una dintre ele, virtuală), o agenţie de publicitate şi o societate de distribuţie a cărţilor.
De menţionat că editura Litera şi asociaţia culturală a familei Vidraşcu au beneficiat de mai multe contracte cu statul, în speţă cu instituţii publice controlate de fruntaşi ai PSD. Spre exemplu, la această editură şi-a publicat vestita Gabriela Firea, actualmente ministru al Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, una dintre cărţile sale, romanul „Trei motive”.
Directorii de şcoli, tăcere deplină
Firesc, am vrut să aflăm şi răspunsurile conducerilor celor şase unităţi de învăţământ din judeţul Argeş cum a fost posibil ca toate şase să depună acelaşi proiect, cu acelaşi titlu. Scop în care am adresat, în scris, întrebarea respectivă fiecărui liceu, şcoală gimneazială, respectiv grădiniţă în parte.
Nimeni dintre directorii respectivi nu s-a ostenit să ofere o explicaţie. Ceea ce e, de fapt, o explicaţie în sine.
Notăm, totuşi, şi un exemplu pozitiv în toată această tărăşenie urât mirositoare: Şcoala Gimnazială din Albeştii de Muscel, condusă de profesorul Marcelică Bizon, a depus un proiect propriu, pe care nu l-a copiat de nicăieri, intitulat: „Creşterea accesului la cultură în comuna Albeştii de Muscel”. Proiectul respectiv a fost aprobat la finanţare.
Deci, se poate şi cinstit, fără copy paste.
surse foto: AFCN, Facebook/Iulia Popovici/Albert Dobrin, Colegiul Naţional Dinicu Golescu Câmpulung
