Ce se întâmplă cu tinerele fete, aflate în grija Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din județele țării, și care devin mame? O anchetă PressHub.ro, publicată recent, arată că, de cele mai multe ori, DGASPC-urile se derobează de orice responsabilitate.
Practic, adolescentele devenite mame (nu sunt deloc puține, suntem lideri în Uniunea Europeană la numărul de mame minore) sunt lăsate în voia sorții.
România este, pe departe, țara membră UE cu cele mai multe mame minore: doar în anul 2021, aproape jumătate din totalul de mame cu vârsta între 10 și 14 ani din UE erau din România.
„Eram în grija statului când am rămas însărcinată. Aveam 16 ani. Am născut la 17 ani și un pic. De aia nu mai poate statul, că rămânem noi gravide!”, povestește Ana, o tânără care a trăit într-un centru pentru copii în urmă cu aproximativ 3 ani.
”Situația reală, la zi, a vieților acestor tinere este greu de stabilit. Deși Institutul Național de Statistică a publicat în acest an o lucrare numită „Evenimente demografice în anul 2023”, se menționează că datele au un caracter „semi-definitiv”. Astfel, raportul menționează că o serie de statistici exacte pentru 2023 se vor publica abia în luna ianuarie a anului 2025.
Totuși, datele existente arată că, anul trecut, 627 de fete cu vârste sub 15 ani au devenit mame, dintre care 16 pentru a doua oară! Următoarea categorie de vârstă, pe care o pune la dispoziție raportul menționat mai sus, este cea a mamelor cu vârsta între 15 și 19 ani. Aici, au fost raportate nu mai puțin de 13.736 de nașteri”, se menționează în articolul citat.
Îl puteți lectura integral aici.
