Concediu la plajă, în cea mai ieftină ţară din Europa, care nici măcar nu are mare

0
548

În ultimii ani, din ce în ce mai mulţi români călătoresc prin Macedonia. Majoritatea, în tranzit înspre staţiunile greceşti. Puţini, însă, se opresc să îşi petreacă vacanţele în mica republică ex-iugoslavă.

Dar, acei puţini care aleg să facă asta sunt, aproape invariabil, mai mult decât încântaţi.

Macedonia nu are ieşire la mare. Cu toate astea, o mulţime de turişti, deopotrivă localnici şi străini, îşi petrec – aşa cum am făcut şi noi vara aceasta – concediile acolo, la plajă.

E posibil acest lucru pentru că Dumnezeu a binecuvântat Macedonia cu două lacuri cum nu-s multe în Europa: Ohrid şi Prespa.

Aproape toate localităţile de pe coasta celor două lacuri au devenit staţiuni turistice, mai mici sau mai mari.

Azi vă prezentăm impresiile din şederea pe malul lacului Prespa, urmând ca mâine să vă povestim despre frumuseţile oraşului şi lacului cu acelaşi nume, Ohrid.

Lacul celor trei ţări

Lacul Prespa poate fi socotit unul de munte, pentru că e cuibărit între versanţii a doi munţi, la altitudinea culoarului Rucăr-Bran de la noi (circa 900 de metri).

Apa sa e atât de limpede încât se pot vedea peştii înotând şi vezi, de asemenea, nisipul de pe fundul lacului.

La începutul lunii septembrie, apa are temperatura de 20-24 de grade. ceea ce o face numai bună pentru baie.

Ceva mai puţin de jumătate din suprafaţa lacului Prespa este a Macedoniei. Restul revine Greciei, respectiv Albaniei. De pe dealurile care înconjoară satele de pe coasta de est a lacului se văd şi ţărmul albanez, şi cel grecesc.

Graniţa închisă cu Grecia

Singurul drum care leagă orăşelul Resen de coasta respectivă se termină…într-o barieră. Acolo e graniţa cu Grecia, închisă momentan din cauza disputelor dintre cele două ţări, pe tema numelui Macedoniei.

Pe care grecii l-ar vrea schimbat, pentru a nu fi confundat cu provincia din nordul Eladei.

Am îndrăznit, mai ales că nu era nici ţipenie de om prin preajmă, să trecem ilegal, 2-3 paşi pe pământ elen. Nu ne-a deranjat decât soarele torid al amiezii.

Sate pitoreşti, oameni primitori cu românii

Toate satele dintre Resen şi graniţa grecească, înşirate de-a lungul lacului Prespa, sunt nişte ministaţiuni. „În satul meu, Slivnica, suntem vreo 200 de localnici. Vara, cu turiştii, ne facem peste 1.000”, ne-a spus gazda noastră, Dejan, un tânăr fermier care închiriază turiştilor un apartament la parterul vilei familiei.

De pe dealurile din zonă, priveliştea lacului Prespa, cuibărit între munţi şi nori, face toată osteneala drumului din România până în acea văgăună cu sens unic a Balcanilor.

Plaja Connect Beach din satul Slivnica
Plaja Connect Beach din satul Slivnica

Ne-au întrebat, în cele câteva zile petrecute în zonă, mai mulţi localnici de unde venim. Nu s-a strâmbat niciunul când le-am spus că din România. Dimpotrivă, toţi au devenit parcă şi mai prietenoşi.

Iar cei mai în etate n-au uitat să ne amintească de celebra zicală de pe vremea lui Ceauşescu şi a lui Tito, cum că vecinii cei mai buni ai României sunt Iugoslavia şi Marea Neagră.

Ba chiar am fost salutaţi şi întrebaţi de sănătate pe româneşte: moş Branislav făcuse armata la grăniceri, pe Clisura Dunării, prin anii ’70.

Preţuri ridicol de mici

În fiecare zi am fost la plajă pe malul lacului. Connect Beach se numeşte plaja şi dacă n-ai vedea munţii de pe ţărmul albanez al lacului în faţă, ai putea să crezi că eşti la Nisipurile de Aur.

Nu la Mamaia, pentru că din difuzoare se aude doar muzică uşoară autohtonă, nu manele. Două şezlonguri, cu umbreluţa şi măsuţa aferentă, au costat un pic sub 7 lei pe zi. Ambele.

O cafea la barul de pe plajă, puţin peste doi lei. O bere locală (Skopsko), cam 4-4,5 lei. Un baldachin era ceva mai scump: în jur de 12 lei pe zi, pentru două persoane.

Orice comparaţie cu litoralul autohton nu-şi are rostul. De cel grecesc nu mai vorbim.

Loc ideal pentru vacanţă liniştită şi ieftină

Într-adevăr, nu e Marea Mediterană, ci doar lacul Prespa. Nouă însă ne-a plăcut. Şi ne-a mai plăcut că, fiind apă dulce, după ce ieşeai din lac nu mai era nevoie să faci duş, ca să eviţi senzaţia neplăcută dată de cristalizarea sării pe piele.

Iar la restaurantul de pe plajă, preţurile sunt, în medie, cam cu 50% mai mici decât la localurile echivalente ca ştaif din Piteşti.

Pentru cazare am plătit pentru un apartament cu două dormitoare (oricum, pentru noi era suficient unul), hol, baie şi bucătărie circa 90 de lei pe zi.

Asta în condiţiile în care prin zonă (prin satele Asamati, Dolno Dupeni, Pretor, Ljubojno şi celelalte) se găseau cazări şi mai ieftine.

Lucru care face ca mini-staţiunile macedonene de pe coasta lacului Prespa să fie un loc ideal pentru cei ce îşi doresc un concediu liniştit, relaxant şi ieftin. Greu de crezut că se poate mai ieftin de atât pe undeva prin Europa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here