Opinia publică din mai multe ţări ale lumii a fost realmente şocată de carnagiul comis azi noapte, la Viena, de un terorist islamist, pe seama căruia sunt puse, deocamdată, patru sau cinci decese şi alte 17 persoane rănite, unele dintre ele, grav şi foarte grav.

Deocamdată, presa austriacă şi marile agenţii de presă au dezvăluit, citând surse oficiale austriece, că atentatorul e un tânăr de 20 de ani, născut în Austria din părinţi etnici albanezi, imigraţi în Austria din Macedonia de Nord.

Portalul de ştiri din Albania MDZN Press a transmis azi că numele atacatorului este Kujtim Fejzulai şi că acesta, pe lângă cetăţenia austriacă, o deţine şi pe cea a Macedoniei.

Jurnaliştii albanezi au mai informat că acest Fejzulai fusese condamnat, în aprilie 2019, la 22 de luni de închisoare, pentru că încercase să călătorească în Siria, pentru a se alătura luptătorilor jihadişti ai Statului Islamic.

A fost eliberat, însă, condiţionat, înainte de termen şi a fost, chipurile, „monitorizat” de serviciile de informaţii austriece şi de Poliţie.

Kujtim Fejzulai, atentatorul islamist de la Viena

Ştirea a fost, ulterior, confirmată de ministrul de Interne austriac, Karl Nehammer.

Macedonia de Nord, focar de tensiuni etnice

Părinţii atentatorului se trag dintr-un sat din apropiere de orăşelul Tetovo, o aşezare cu aproximativ 55.000 de locuitori, locuită majoritar de etnici albanezi (54,6%, la recensământul din 2002, ultimul efectuat în acea ţară).

În satul respectiv, pe nume Celopek (sau Cellopek, în albaneză), din cei circa 5.500 de locuitori, macedoneni sunt doar câteva sute, restul, majoritatea, albanezi.

Inscripţia în limba oficială a statului, cea macedoneană, a fost ştearsă de paşnicii albanezi musulmani din satul de obârşie al familiei atacatorului de la Viena

Acolo mocnesc de decenii tensiuni interetnice nici până azi complet dezamorsate.

Ba mai mult, în 2001, etnicii albanezi din Macedonia, grupaţi în Armata Naţională de Eliberare Albaneză, susţinuţi de kosovari veterani ai războaielor din fosta Iugoslavie, au atacat ofiţeri ai Poliţiei macedonene şi au determinat Guvernul de la Skopje să scoată armata pe străzi.

Minoritatea albaneză din Macedonia, majoritară în zone din nord-vestul şi vestul ţării, îşi propusese secesiunea teritoriilor respective şi alipirea lor la Albania.

Asta pentru a crea, împreună cu provincia separatistă sârbă Kosovo, un fel de Albanie mare.

Luptele dintre armata macedoneană şi separatiştii albanezi au durat din februarie până în august 2001. Conflictul s-a sfârşit graţie medierii NATO şi Uniunii Europene.

Tratatul de Ohrid, semnat în august 2001, care a pus capăt conflictului armat, a garantat drepturi suplimentare minoritarilor albanezi, dar naţionaliştii albanezi din Macedonia visează şi azi – unii dintre ei – la secesiune.

Situaţia seamănă pe undeva cu ce e la noi în Harghita şi Covasna, cu deosebirea că, în comparaţie cu extremiştii albanezi, cei maghiari de la noi par nişte mieluşei.

Un singur exemplu în acest sens, văzut cu proprii ochi, ca turist în tranzit prin zonele majoritar albaneze din Macedonia de Nord, în mai mulţi ani la rând: aproape că nu e sat, în zona oraşelor Gostivar-Tetovo, unde steagul albanez să nu fie arborat peste tot.

Pe moschei, pe primării, pe alte edificii publice etc. Nicăieri n-am văzut drapelul Macedoniei, decât pe unele secţii de Poliţie, deşi ne aflam în acea ţară, nu în Albania.

Sunt lucruri care la noi sunt de neconceput (cum de neconceput sunt peste tot în Europa), dar care în regiunile majoritar albaneze ale Macedoniei sunt practică curentă.

Acolo, sfidarea instituţiilor statului macedonean şi a tot ceea ce vine de la Skopje e de ani de zile o obişnuinţă. Dintr-o astfel de zonă se trage familia atacatorului de Viena.

Adăugaţi la asta faptul că albanezii sunt musulmani, iar macedonenii creştini şi veţi avea o imagine mai grăitoare asupra a ceea ce se petrece în zona majoritar albaneză a Macedoniei.

În imaginea de sus, drapelul Albaniei, arborat într-un sat macedonean situat la câţiva km de oraşul macedonean Tetovo.

sursa foto: MDZN Press, captură video 4news.mk, arhiva propried

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here