Unii dintre candidații la alegerile prezidențiale din luna mai au oferit mai multe declarații care conțin neadevăruri.
O parte dintre acestea au fost demontate, azi, de site-ul antifakenews.eu, specializat în genul acesta de articole. În articolul de mai jos, preluat de la sursa citată, sunt relevate câteva dezinformări/știri false ”comise” de candidații Elena Lasconi, Nicușor Dan, George Simion și Victor Ponta.
CITIȚI ȘI: Alegeri prezidențiale 2025: lista completă a candidaților la Președinția României
Elena Lasconi (USR)
- Citat atribuit lui Winston Churchill: A menționat că, în timpul războiului, Winston Churchill ar fi fost întrebat despre reducerea bugetului pentru cultură și ar fi răspuns: „Pentru ce mai luptăm?”. Această afirmație a fost demontată anterior, neexistând dovezi că Churchill ar fi rostit aceste cuvinte în acest context.
- Articolul 5 al NATO: A susținut că, în cazul activării articolului 5 din Tratatul NATO, România ar trebui să „reziste cel puțin 30 de zile” înainte de a primi ajutor. În realitate, articolul 5 prevede asistență imediată din partea statelor membre NATO în cazul unui atac armat asupra unui membru.
- Fonduri europene pentru Câmpulung Muscel: A declarat că a atras fonduri europene echivalente cu bugetul orașului pe 40 de ani. În realitate, primăria a obținut 35,6 milioane de lei în fonduri europene, o sumă semnificativă, dar care nu echivalează cu bugetul pe 40 de ani al orașului.
Despre această ultim fals lansat în spațiul public de primărița din Câmpulung am scris și noi. Link-ul, mai jos.
George Simion (AUR)
Localități fără școli și spitale: A afirmat că există localități „uitate” fără școli și spitale, menționând Caracal și Jibou. În realitate, Caracal dispune de două licee tehnologice și un spital municipal, iar Jibou are două licee și un spital.
Subordonarea serviciilor de ambulanță: A susținut că ambulanțele nu sunt subordonate Ministerului Sănătății. Aceasta este o eroare, deoarece serviciile județene de ambulanță sunt subordonate Ministerului Sănătății.
Nicușor Dan (independent)
Sondaje alarmiste: A prezentat un sondaj anonim care indica faptul că un candidat extremist ar fi în fruntea preferințelor electorale, fără a furniza detalii concrete despre sursa sau metodologia acestuia. Astfel de tactici pot induce în eroare electoratul și pot manipula percepțiile publice.
Promisiuni nerealizate: A reiterat promisiuni făcute în campania precedentă, fără a menționa lipsa progresului în implementarea acestora. De exemplu, a afirmat că a investit semnificativ în modernizarea sistemului de termoficare, însă datele arată că ritmul lucrărilor a fost lent, iar proiectele au fost inițiate anterior mandatului său.
Acuzații de dezinformare: A fost acuzat că a lansat informații false în campanie, însă detaliile specifice nu sunt clar prezentate în sursele disponibile.
Victor Ponta (independent)
Acuzații de fraudă electorală: A susținut că există posibilitatea fraudării alegerilor, afirmând că instituțiile responsabile de organizarea acestora sunt controlate de adversarii săi politici. Astfel de declarații, fără dovezi concrete, pot submina încrederea publicului în procesul electoral.
CITIȚI ȘI: Impostura lui Mickey Mouse n-a ţinut la infinit: Victor Ponta a rămas, irevocabil, fără titlul de doctor în drept (iulie 2020)
Declarații controversate despre pandemie: A afirmat că există o „uriașă minciună instituționalizată” legată de pandemie și a anticipat un absenteism masiv la alegeri din cauza temerilor legate de COVID-19. Aceste declarații pot contribui la dezinformare și la creșterea neîncrederii în autorități.
Utilizarea imaginilor în campanie: A fost acuzat că a folosit imagini din Belarus și Polonia în campania „Mândri că suntem români”, negând inițial aceste acuzații, deși dovezile indicau contrariul.
În imaginea de sus, Palatul Cotroceni, sediul Președinției României.
sursa foto: Administrația Prezidențială
