FC Argeş a remizat, într-un meci din liga a 2-a încheiat acum câteva minute, la Timişoara, cu mai modesta Ripensia, după ce gazdele au egalat pe final de meci.
Teoretic vorbind, FC Argeş avea toate atu-urile din lume să se impună în faţa Ripensiei Timişoara.
În primul rând, lotul Argeşului e mult peste cel al bănăţenilor, în al doilea rând Ripensia nu are antrenor de vreo două săptămâni. De alaltăieri, nici director tehnic.
În plus, în clasament Ripensia e pe loc de retrogradare, în vreme ce FC Argeş e la câteva puncte de podium.
Interesant de menţionat e faptul că meciul a fost găzduit de stadionul „Dan Păltinişanu”, unul dintre cele mai mari din ţară, şi nu de micuţa arenă a Ripensiei, din cartierul Ciarda Roşie.
Proastă alegere, pentru că cei aproximativ 1.000 de suporteri ai gazdelor aproape că s-au pierdut în imensitatea tribunelor cu capacitate de vreo 40.000 de locuri.
Şi mai interesant: la joc au avut acces liber femeile, pensionarii şi părinţii care însoţeau un copil de până la 14 ani. Poate ia şi conducerea FC Argeş exemplul.
Meciul n-a fost tocmai un galop de sănătate pentru FC Argeş.
Timişorenii s-au agăţat de fiecare minge şi, ca orice echipă în mare suferinţă, a dat o replică dârză alor noştri.
A rezultat un joc de uzură, dominat de angajament fizic dus adesea dincolo de litera regulamentului. Mingea a stat mai mult la liniile de fundaşi sau, cel mult, pe la jumătatea terenului.
Totuşi, în prima repriză, Argeşul a fost mai activă în jumătatea gazdelor şi a avut câteva bune situaţii de gol.
Şi gazdele au avut câteva bune ocazii, toate după primele 15-20 de minute de joc, vreme în care Popescu n-a fost deranjat deloc.
Pe final de primă repriză, Argeşul a concretizat şi pe tabelă superioritatea dovedită în joc, marcând prin Dorinel Oancea, care a şutat plasat, de la marginea careului, pe jos, profitând şi de plasamentul inexact al portarului timişorean Păduraru.
La pauză alb-violeţii au intrat cu avantaj minim, 1-0.
După pauză, Ripensia a încercat din răsputeri să egaleze şi a fost mai prezentă în jumătatea de teren a Argeşului.
Ai noştri au preferat să încerce să ţină jocul cât mai „sus”, cum se zice, lăsându-i pe bănăţeni să paseze liniştiţi în jumătatea lor sau în zona neutră.
Dar, în jumătatea proprie, pressingul piteşean a funcţionat relativ bine, astfel că Ripensia a părut, în multe momente ale jocului, o maşinărie care merge în gol.
Au existat, totuşi, două sau trei momente în care Ripensia putea egala, însă, din fericire, Dumiter şi Străuţ au ratat din câţiva metri.
Altfel, FC Argeş a mers, în partea secundă, pe cartea contraatacului. Cam riscantă tactica asta, de a invita adversarul să vină peste tine.
Poate ar fi fost mai bine dacă ai noştri ţineau de minge, pasându-şi adversarii şi ţinând jocul departe de poarta lui Popescu. Le-ar fi stat la îndemână, graţie plusului evident de tehnicitate.
Până la urmă, ideea de a lăsa adversarul să joace s-a dovedita fi perdantă. Pentru că timişorenii au crezut până la final în şansa lor şi au izbutit, pe final, să ciupească un punct, prin golul marcat din penalty de Toma.
Lovitura de la 11 metri a fost just acordată, pentru că nou intratul Mihalache l-a ţinut grosier de tricou (aproape că i l-a rupt) pe atacantul gazdelor, Dumiter, chiar sub ochii arbitrului.
Argeşul a scăpat printre degete o victorie ce părea asigurată, în principal, din cauza tacticii falimentare adoptate în repriza a 2-a.
Au jucat echipele:
Ripensia Timişoara: Păduraru – Popa, Străuţ, Hecsko, Toma, Burdeţ, Apro, Popovici, Zaluschi, Cluci şi Dumiter. Au mai jucat Monea, Ungureanu şi Bădăuţă.
FC Argeş Piteşti: Popescu – Tofan, Hreniuc, Şerbănică, Stan, Gheorghe, Costin, Năstăsie, D. Oancea, Barbu şi Buhăescu. Au intrat pe parcurs şi Şerban, Mihalache şi Panait.
surse foto: Ripensia UVT/FC Argeş facebook
