După cum se ştie, anul acesta, mai precis pe 26 mai, cetăţenii din toate statele membre UE sunt chemaţi la urne pentru a-i alege pe cei 705 europarlamentari.
Urmare a ieşirii – cu sau fără acord – a Marii Britanii din Uniune, ţara noastră va avea un europarlamentar în plus faţă de precedenta legislatură: 33 în loc de 32.
După cum am relatat, bătălia pentru locurile considerate eligibile de pe listele europarlamentare este una acerbă.
Iar principala motivaţie pare a consta în salariile şi beneficiile extrem de generoase de care are parte un ales european.
Salariul lunar brut oferit este de aproape 8.000 de euro, adică în jur de 6.200-6.300 euro net.
Aleşii europeni au decontat transportul la şi de la Bruxelles, la clasa business (avioane) sau clasa I la tren. Dacă folosesc maşina, primesc 0.5 euro pe fiecare km.
Pentru fiecare zi de participare la reuniunile oficiale ale organismelor Parlamentului European, care sunt organizate în cadrul Uniunii Europene, eurodeputaţii primesc o indemnizaţie de şedere de 304 euro pe zi.
Pentru participarea la acţiuni organizate în afara UE, aleşii primesc 152 de euro pe zi şi le sunt rambursate separat costurile cu cazarea şi masa.
Mai mult, europarlamentarii primesc lunar o sumă forfetară de aproape 20.000 de euro, bani din care îşi plătesc secretare, şoferi, consultanţi, consilieri, experţi etc.
Într-o paranteză fie spus, cum şi pe cine aleg europarlamentarii (nu doar cei români, ci şi alţii) să ocupe aceste posturi ştie toată lumea, n-o să repetăm.
Pensia este şi ea generoasă: de la 63 de ani încolo, cei care au avut la activ un singur mandat de eurodeputat primesc o pensie de circa 1.400 de euro lunar.
Suma creşte pentru cei cu mai multe mandate, dar nu la mai mult de 70% din salariu (adică maximum 4.500 euro lunar, aproximativ).
În aceste condiţii financiare mai mult decât generoase, e firesc că sunt foarte mulţi doritori să reprezinte România în legislativul european.
