În ziua de 9 decembrie 1966, hidrocentrala de la Vidraru începea să livreze electricitate în sistemul energetic naţional.

Construcţia barajului hidrocentralei începuse în 1961; finalizarea lucrărilor a durat doar puţin peste cinci ani.

Întreg complexul energetic (barajul, lacul de acumulare şi centrala hidroelectrică) a fost făcut de la zero în aproximativ cinci ani şi jumătate.

Pentru comparaţie, azi, la mai bine de o jumătate de secol distanţă, cinci ani şi jumătate ia, spre exemplu, numai întocmirea studiilor de fezabilitate la o autostradă. De construcţia în sine a vreuneia, nici n-are sens să mai vorbim.

Amenajarea hidroenergetică Vidraru cuprinde o acumulare de mari dimensiuni, un baraj din beton în dublu arc, o galerie de aducțiune continuată printr-un castel de echilibru și un puț fortat, o centrală subterană și o galerie de fugă.

Schema de amenajare a folosit un concept modern pentru timpurile acelea, ce a permis captarea apelor dintr-un bazin hidrografic cu o suprafață de 745 de kilometri pătrați.

Astfel, s-a realizat un debit mediu captat de 19,7 mc/secundă, debit asigurat atât din râul Argeș, cât și din bazinele învecinate (Topolog, Vâlsan, Râul Doamnei) prin 10 captări secundare cu galerii subterane în lungime totală de 29 de kilometri și un debit captat de  12,2 mc/secundă.

În total, s-au forat 42 de kilometri de galerii subterane, s-au excavat aproape 1,8 milioane de metri cubi de rocă, dintre care un milion de metri cubi în subteran, s-au turnat 930.000 de metri cubi de beton, dintre care 400.000 de metri cubi în subteran și s-au montat 6.300 de tone de echipamente.

În imagine, un camion SR 101 pe şantierul barajului de la Vidraru

Toate, dar absolut toate lucrările s-au făcut folosindu-se exclusiv autovehicule, echipamente şi materiale produse în România, începând de la explozibili şi până la buldozere, autobasculante utilizate la cărat roca (vechile SR 101, SR 131 „Carpaţi” şi SR 113 „Bucegi”) etc.

De asemenea, proiectul întregii lucrări, una dintre primele zece ca anvergură din întreaga lume, la momentul dării în folosinţă, a fost integral realizat de specialişti români.

Mai multe cifre despre tot ce a însemnat barajul Vidraru şi întreg complexul energetic din jurul său, n-o să dăm aici. Ele se găsesc pe internet, le poate consulta oricine.

Spunem doar că e de-a dreptul dureros să compari ce se putea construi atunci, în plină dictatură, în România, în ce intervale de timp scurte, cu realitatea zilei de azi.

surse foto: Ministerul Energiei (via Imola Martonossy), Facebook.com/barajul Vidraru

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here