„Instituirea stării de urgență pe perioada pandemiei COVID-19 prin Decretele prezidențiale 195 și 240/2020 a adus și măsuri inedite din partea autorităților.

Motivate de răspândirea știrilor false, a unor idei conspiraționiste și a dezinformării privind pandemia, s-a trecut la blocarea imediată a accesului utilizatorilor „la conținutul care promovează știri false cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și prevenire și este transmis într-o rețea de comunicații electronice de către persoanele de la alin. (3) care nu se află sub jurisdicția legislației naționale”.

Citatul de mai sus e preluat dintr-un articol scris de dna Brînduşa Armanca, jurnalistă prestigioasă şi, de asemenea, cadru didactic universitar, pentru site-ul reţelei de presă locală www.presshub.ro, din care şi site-ul nostru face parte.

Brinduşa Armanca

„Operațiunea a fost încredințată Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații-ANCOM care a limitat până în prezent accesul la 16 site-uri. Procedura a descris-o sumar ministrul de interne, Marcel Vela: practic, Grupul de Comunicare Strategică transmite propuneri către ministrul de interne, care „după o analiză” emite o decizie și o remite ANCOM spre executare.

Cine le selectează și pe ce criterii – în afara criteriului generic al „promovării de știri false” despre pandemie – nu s-a precizat. Despre ce site-uri e vorba și ce au difuzat acestea, a scris Euractiv.

Subiectul a generat controverse atât în mass-media, cât și pe rețelele sociale care, în fapt, au multiplicat cu sârg infodemia. Fenomenul se află în atenția internațională. De exemplu, Jillian York, director al organizației Freedom of Expression Electronic Frontier Foundation și David Kaye, raportor special al Națiunilor Unite pe libertatea de exprimare anunță o analiză expertă pentru a răspunde la întrebarea „cine decide ce e adevărat” în epoca post-adevărului și a crizei coronavirus.

Reprezentanți ai unor organizații media consacrate din România și profesori universitari în domeniul jurnalismului au evaluat pentru PressHub măsura inactivării unor site-uri, precum și posibiltatea limitării fenomenului „infodemic”.

Opinia generală a jurnaliştilor şi specialiştilor citaţi e aceea că închiderea unor site-uri de acest gen nu e măsura optimă. Ea nu face decât să dea, de fapt, apă la moară celor în cauză.

Citiţi continuarea analizei semnate de dna Armanca, pe site-ul PressHub, accesând link-ul de mai jos:

Despre autoarea analizei din care am citat aici:

Brîndușa Armanca a fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani.

Realizează rubrica „Media culpa” în revista „22”. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului Culturii ungar pentru diplomație culturală.

Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, AZIR/AEJ, ECREA, Societatea Timișoara.

surse foto: www.presshub.ro, Facebook/Brînduşa Armanca

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here