Perioada simulărilor Evaluării Naţionale şi a Bacalaureatului a trecut, iar statisticile pe judeţul Argeş nu sunt deloc îmbucurătoare: puţin peste jumătate din elevii de gimnaziu au obţinut note peste 5 (57,34%), în timp ce la bacalaureat doar 39,23% dintre elevii prezenţi au reuşit să promoveze examenul.

Nişte cifre îngrijorătoare, mai ales că acestea se referă strict la elevii din clasele a VIII-a şi a XII-a.

În 23 de şcoli argeşene, promovabilitatea a fost zero, ceea ce înseamnă că niciun elev nu a reuşit să obţină note peste 5 la niciuna dintre materii.

La clasa a XII-a, situaţia stă mai „roz” în comparaţie cu anul trecut, când promovabilitatea a fost de doar 37,02%. Procentul de promovabilitate, însă, e tot inacceptabil de mic.

Pe scurt spus, aceste simulări nu au făcut altceva decât să prefigureze dezastrul la examenele reale din vară. Îi pasă cuiva? Evident, nu.

Se face puţină vâlvă doar pe moment, două-trei şedinţe pe ton mai aprins, ca mai apoi totul să fie dat uitării.

De ce să ne cramponăm de dezastrul de anul ăsta, când la anul mai vine unul, şi mai şi?

A mai trecut un an de şcoală, a fost o generaţie proastă. Însă vin altele. Oare mai bune sau la fel de slabe? Cu generaţii la fel de „delăsătoare”, căci profesorii rămân aceiaşi, nu?

Cu toate acestea, rezultatele ar trebui să pună pe gânduri atât profesorii cât mai ales părinţii, întrucât notele reale sunt cele obţinute la simulări din păcate, nu cele din catalog.

Şi ne întrebăm acum, la final, după ce s-a constatat dezastrul: a cui e vina? A copiilor care nu învaţă, a profesorilor care nu se ocupă de ei sau a sistemului? Un sistem care a fost „bombardat” din toate părţile, însă fără vreun gând de a fi schimbat cu ceva. Nici măcar cu o virgulă.

S-au anunţat ameninţări „de sus”: ba se vor trimite inspecţii speciale la orele de limba şi literatura română şi la matematică, ba comisii care să verifice notele din catalog, ba una, ba alta.

Din păcate, cei care au de pierdut din toată această „luptă” sunt elevii, debusolaţi, demoralizaţi sau mai grav, dezinteresaţi de ceea ce se întâmplă.

De ce spunem debusolaţi? Pentru că notele sub 5 de la examen pe care le-au obţinut nu bat deloc cu cele de 10 din catalog şi cu exclamaţiile de „bravo” ale profesorilor de la clasă.

De ce demoralizaţi? Pentru că nu înţeleg cum „sunt cei mai buni din clasă” iar la examen, se regăsesc la coada clasamentului.

Profesorii de liceu dau vina pe cei de gimnaziu, iar în mare parte au dreptate: dacă un copil intră la liceu cu media 3, cum poate fi el adus în patru ani la nivelul la care să promoveze cu note de minim 6 examenul de bacalaureat, când golurile sunt multe şi reparabile doar în timp îndelungat?

Însă, să nu punem profesorii de gimnaziu chiar „la zid”. Copii buni se pot pierde pe parcursul a celor patru ani de liceu din cauza dezinteresului de la catedră.

De asemenea, şi standadele sunt altele de la şcoală la şcoală: un elev de 10 la o şcoală rurală poate fi catalogat ca unul de 7-8 la una urbană. Sau, de ce nu, invers.

„Cine vrea să înveţe, învaţă” aşa ar spune mulţi. Dar, sub îndrumarea cui, când nu există minim de interes, iar orele de remediere şcolară apar doar scriptic, cu explicaţia „nu au venit elevii”?

Exemplelele ar fi multe şi dureroase, iar realitatea şi mai şi. Profesori care ar trebui să-şi trăiască liniştiţi bătrâneţea încă se mai află la catedră, iar tinerii care ies de pe băncile facultăţii, copii tineri, pasionaţi şi bine pregătiţi, cu o diplomă, lucrează pe unde apucă sau mai rău, părăsesc ţara.

Profesori care şi-au pierdut interesul pentru munca pe care o prestează de ani buni, care consideră elevii nişte maşini de memorat şi cam atât, nişte directori care merg pe premisa „merge şi aşa”, nişte elevi buni poate, însă, pierduţi printre manuale şi bănci vechi.

Deci, simulările au trecut. Ce facem la examene?

Ce-am făcut şi în trecut; e cel mai plauzibil răspuns.

Până la urmă, de ce s-ar speti învăţând aceşti copii? La facultate intră cine vrea, nu se mai dă nicio admitere, termină oricine are bani şi plăteşte taxele.

Şi ce dacă elevul de azi ajunge adult şi nu deosebeşte conjunctivul de conjunctivită, sau devansarea de devastare? Cu ceva pile de la rubedenii şi/sau cu carnet de partid în buzunar, are toate şansele să ajungă ministru.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here