Andrei Nistor, director de comunicare în cadrul Cluj IT Cluster, explică pe scurt cum a izbutit Cluj-Napoca să ajungă, în numai câţiva ani, dintr-un centru universitar oarecare, pol de referinţă şi capitală a industriei IT româneşti.
După cum am anunţat la începutul lunii, zilele acestea, mai precis în perioada 17-27 octombrie, la Cluj-Napoca, fieful industriei informatice din România, are loc o manifestare de anvergură şi de prestigiu a domeniului IT: Cluj Innovation Days.
Manifestarea de anul acesta nu e una singulară, ci a fost precedată de alte nouă ediţii, care au construit, cărămidă cu cărămidă, construcţia solidă de azi, asta ca să ne exprimăm într-un limbaj plastic.
Despre ce înseamnă pentru industria IT românească toate acestea, despre cum a ajuns Cluj-Napoca o referinţă în domeniu şi despre cum pot alte oraşe profita de experienţa de acolo (tot vorbim, de câţiva ani, şi la Piteşti despre conceptul de smart city, dar stadiul simplelor vorbe n-a fost încă depăşit) am purtat o discuţie cu jurnalistul Andrei Nistor (foto), fondator al portalului Știrile Transilvaniei și al platformei Digitalio, cel care se ocupă acum și de relaţii publice şi comunicare în Asociația Cluj IT Cluster.
R: Cum a fost posibil ca un oraş cum e Clujul, necunoscut pe harta mondială a tehnologiilor IT acum un deceniu, să ajungă azi un fel de Silicon Valley românesc?
A.N.: Cluj-Napoca a beneficiat de câteva atu-uri care s-au materializat în acest sens. Un atu a fost constituirea în urmă cu zece ani a Asociației Cluj IT, o organizaţie catalizator care a reuşit să reunească zeci de companii de renume din domeniul IT, dar şi cele mai prestigioase universităţi din Cluj-Napoca şi chiar din țară. Asociația – care acum are 80 de companii membre, 12 universități din toată țara precum și două Institute de Cercetare ale Academiei Române – lucrează cot la cot cu administraţia publică locală și județeană pentru a pune în practică ideile născute în acest creuzet al inovării care este Cluj IT Cluster.
Un alt atu al Clujului, în a deveni un reper al IT-ului românesc, a fost resursa umană de calitate, pusă la dispoziţie de universităţile din oraş. Unul din cinci clujeni este student, iar asta are un impact uriaș la nivelul orașului, la nivelul politicilor publice pe care comunitatea locală le susține.
R: Sunt şi alte oraşe, centre universitare mari – Bucureşti, Iaşi, Timişoara – care ar avea, de asemenea, resursă umană numeroasă şi de calitate, dar totuşi sunt departe de Cluj-Napoca în ce priveşte domeniul IT. Înseamnă că mai sunt şi alte explicaţii ale succesului Clujului.
A.N.: Da, poate că la noi a fost şi acel „savoir faire”, cum se spune în franceză. Un secret este ca toți factorii de interes să comunice unii cu alții, să colaboreze spre binele comun. Până nu demult și aici, la Cluj-Napoca, erau – așa după cum bine spunea chiar primarul Emil Boc, prezent la Cluj Innovation Days – niște ”turnuri de fildeș”, entități care nu interacționau una cu cealaltă, măcinate de orgolii fără rost.
Unul dintre aceste ”turnuri de fildeș” era chiar administrația publică, altul era mediul academic. Încet, creștea și mediul de afaceri care avea nevoi specifice pe care nu le găsea atunci. Ce-am făcut noi, cu Cluj IT Cluster, a fost să aducem aceste entităţi laolaltă, să relaționeze, să comunice, să ne setăm nişte obiective comune şi să depunem eforturi să le atingem. Împreună, coordonat, planificat.
Ar putea fi şi acesta un secret, pe care îl împărtăşim cu drag şi altora. Noi ne-am bucurat aici de deplina cooperare şi de sprijin din partea autorităţilor locale. Primarul oraşului, Emil Boc, a fost mereu alături de noi şi ne-a sprijinit în demersurile noastre.
Le fel şi cu restul instituțiilor publice din județ. Mai mult, am avut mereu alături și organizații precum Agențiile de Dezvoltare Regională, cele care au un rol esențial în dezvoltarea economică.
R: Ar fi, cu siguranţă, şi alte administraţii publice din ţară care şi-ar dori să vă urmeze exemplul. Există o astfel de dorinţă şi la Piteşti, exprimată deocamdată doar la nivel declarativ, ca oraşului să i se poată spune smart city. Ce ar trebui să se întâmple şi la noi, şi în alte oraşe, pentru ca exemplul de la Cluj-Napoca să nu fie singular?
A.N.: După părerea mea, cel mai important lucru e cooperarea pentru atingerea unor scopuri comune. Noi pe această bază am construit Cluj IT Cluster şi tot pe această bază organizăm anual Cluj Innovation Days. Buna cooperare între mediul de afaceri – aveţi un mediu foarte fervent şi activ la Piteşti, uzina Dacia de la Mioveni e factor de potenţare cum, spre exemplu, Clujul nu are – mediul universitar şi autorităţile locale e cheia izbânzii.
Aceşti factori trebuie doar să interacţioneze, să-şi seteze obiectivele de atins, după care mai rămâne munca depusă de fiecare. Dacă există voinţă şi pricepere, dublate de o organizare bună, rezultatele nu au cum să nu vină. N-aş vrea să dăm noi sfaturi de pe o poziţie de superioritate. Vreau doar să spun că punem la dispoziţia oricui e interesat experienţa noastră şi împărtăşim cu drag ceea ce deja ştim.
Un bun prilej ar fi ediţia de anul viitor a Cluj Innovation Days. Noi deja lucrăm la aceasta și așteptăm să ne fiți alături și atunci, în luna mai 2023, la cea de-a XI-a ediție.
sursa foto: Digitalio
