Fostul primar al municipiului Oradea, actualmente preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, deveni celebru la nivel naţional pentru sumedenia de lucruri bune făcute (ultima ispravă, reducerea cu aproape jumătate a personalului Consiliului Judeţean Bihor) vine cu un nou exemplu despre ce înseamnă gestionarea responsabilă a resurselor locale.

Astfel, potrivit colegilor de la publicaţia „Bihoreanul”, „Prefectura, Consiliul Judeţean şi Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială (toate din judeţul respectiv – n.r.) au încheiat un protocol în baza căruia beneficiarii venitului minim garantat şi alocaţiilor pentru susţinerea familiilor apţi de muncă vor fi obligaţi să contribuie la ecologizarea localităţilor, primarii să le planifice munca, sub sancţiunea de a fi amendaţi”.

Judeţul Bihor are între 3.000 şi 3.200 de beneficiari de venit minim garantat, respectiv alocaţie de sprijin a familiei. Dintre aceştia, aproximativ jumătate sunt blindaţi cu adeverinţe medicale care certifică faptul că nu sunt apţi de muncă.

Celeilalte jumătăţi, însă, care e aptă de muncă, dl Bolojan i-a pus gând rău, transmiţând primarilor că toţi asistaţii sociali apţi de muncă va trebui să muncească în folosul comunităţii.

În caz contrar, primarii vor fi avertizaţi, apoi amendaţi, dacă nu se conformează, iar plata ajutoarelor sociale va fi suspendată.

La noi în judeţ sunt puţini primarii care condiţionează plata acestor bani către asistaţii sociali de prestarea orelor de muncă în folosul comunităţii prevăzute în lege.

Un astfel de exemplu e primarul comunei Stoeneşti, dl Ion „Paul” Marin (PSD), care-i scoate pe asistaţii sociali la muncă încă de la începutul anilor 2000, ori de câte ori e nevoie.

Alţi primari argeşeni care recurg frecvent la folosirea la muncă a asistaţilor sociali sunt cei din Bârla (Gheorghe Voicu, PNL), Băbana (Vasile Bebe Ivan, PNL) şi Topoloveni (Gheorghiţă Boţârcă, PSD). Şi ar mai fi şi alte astfel de exemple.

„Cu ei am construit: dispensarul, remiza incendii (PSI), sala de festivităţi, vestiarul de sport de la şcoală, fundatia si radierul la sala de sport, între altele”, ne-a declarat primarul Bebe Ivan.

Însă, nu de puţine ori, asistaţii sociali de la noi din judeţ refuză să presteze orele de muncă în folosul comunităţii, invocând fel de fel de „afecţiuni medicale”. Inclusiv depresia.

În judeţul Argeş sunt cam de două ori mai mulţi asistaţi sociali decât în Bihor: aproximativ 6.000. Ajutoarele pentru aceştia se ridică anual la sume între 20 şi 25 de milioane de lei.

Imaginea de sus este cu titlu de exemplificare.

sursa foto: captură video România TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here