Este vorba despre o inițiativă comună, cu valoare simbolică, avându-l pe Eminescu drept liant spiritual al românilor de pretutindeni și militând pentru coagulare spirituală, culturală și științifică, pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului.
Dacă identitatea și unitatea mai înseamnă ceva, dincolo de formulările de lemn, fără miez, fără intenții reale și fără suflet, rostite când și când pe la diverse manifestări cu ținută solemnă, atunci astfel de luări de poziție merită citite și duse mai departe.
Pe 30 decembrie 2025, cele două foruri academice au semnat Declarația comună „Academia – forța spirituală a unității și identității românilor”, un text prin care își asumă rolul în apărarea limbii, a memoriei istorice și a culturii naționale, ca temelie a coeziunii. Apoi, pe 15 ianuarie 2026, de Ziua Culturii Naționale, acestea au lansat un „Apel către oamenii de știință și cultură din România și Republica Moldova”, o chemare adresată comunităților intelectuale, într-un context european și internațional descris ca neliniștit, cu provocări și reconfigurări vizibile.
CITIȚI ȘI: Somităţi ale ştiinţei româneşti, despre cum va fi viaţa după coronavirus (2020)
În esență, cele două documente sunt redactate în două tonalități complementare, respectiv una declarativă, de clarificare, iar cealaltă mobilizatoare, de angajament. Entitățile își asumă, așadar, apărarea unor valori esențiale pentru un popor, adică limba română, istoria, cultura națională și ideea unui viitor comun.
Apelul din 15 ianuarie aduce lucrurile în prezentul imediat și insistă pe o condiție de bun-simț moral, subliniind că unitatea nu se construiește prin lozinci, ci prin capacitatea de a acționa împreună, punând adevărul, competența și valoarea deasupra intereselor de partid sau de grup. În text apare, explicit, sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova, dar și ideea că apropierea reală între comunitățile românești de pe ambele maluri ale Prutului se face durabil prin educație, știință și cultură – până acolo încât „hotarul artificial” să-și piardă, în timp, greutatea practică.
Cele două documente mai au un numitor comun cu valoare simbolică puternică: Poetul Mihai Eminescu, amintindu-se de sumarea anului 2025 ca „Anul Mihai Eminescu”, un gest comun al celor două instituții, în virtutea unității de limbă și cultură.
Aceste două chemări vin în tandem și au fost semnate de președinții entităților amintite – acad. Ioan Aurel Pop și acad. Ion Tighineanu. Apropierea celor două academii este un proces natural, rezultat al unei reîntregiri spirituale, culturale și științifice, ele asumându-și rolul de „arhitecți ai unității durabile” ce pregătesc temelia pentru o eventuală reîntregire politică „la momentul istoric potrivit”. Întrucât reîntregirea rămâne un ideal care depinde „de noi toți”, un prim pas ar fi aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, un obiectiv „legitim și necesar”, chiar dacă traversăm un context european și internațional „marcat de incertitudini, conflicte și transformări geopolitice”…
sursa foto: internet
