Exact acum 103 ani, în data de 15 octombrie 1922, la catedrala ortodoxă din Alba Iulia avea loc ceremonialul de încoronare a Regelui Ferdinand I Întregitorul și a Reginei Maria, ca suverani ai României reîntregite.
A fost ultimul moment istoric care a desăvârșit crearea statului național unitar român, de după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
Despre acest eveniment definitoriu al existenței României ”dodoloațe” a scris, azi, pe o rețea socială, profesorul de istorie Viorel Guțu, din Hunedoara. Reproducem mai jos rândurile domniei sale, cu mențiunea că intertitlurile ne aparțin. Le-am inserat strict din rațiuni legate de o mai bună lizibilitate.
La Alba Iulia, cu trenul regal
”În ziua Încoronării, încă de dimineaţă în fața Catedralei erau prezenți reprezentanții misiunilor străine acreditați la București, delegații din toate provinciile românești, precum și numeroși cetățeni ai orașului Alba Iulia. La ora 9:15 a intrat în gara din oraș, trenul regal ce venea de la Sinaia și în care se aflau suveranii şi ceilalţi membri ai familiei regale.
Aceştia au fost întâmpinaţi de primarul orașului Alba Iulia cu tradiţionala pâine şi sare şi cu următoarele cuvinte: „Majestăţile Voastre, vă rog să-mi permiteţi ca să vă salut în numele locuitorilor oraşului Alba Iulia, să vă urez «bun venit» în cetatea sfântă care a primit şi a adăpostit şi pe marele voievod Mihai”.
De la gară, cortegiul regal însoțit de două plutoane ale regimentului de Escortă Regală, s-a oprit în faţa intrării catedralei din Alba Iulia, unde, după ce au sărutat crucea şi Evanghelia, regele şi regina au intrat în catedrală unde a avut loc sfinţirea coroanelor regale. După terminarea serviciului religios, suveranii au fost conduşi de Înalţii Prelaţi în curtea catedralei, unde pe estradă, sub un baldachin, preşedinţii Corpurilor Legiuitoare, adică a Senatului și a Adunării Deputaților, au prezentat regelui Ferdinand, coroana de oţel purtată de regele Carol I, care acum cuprindea şi însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei.
Coroană din oțelul unui tun de la Plevna
După aceasta, a urmat cuvântarea lui Mihail Orleanu, preşedintele Adunării Deputaţilor, care a rostit următoarele cuvinte: „Anii care au trecut de la suirea Majestăţii Voastre pe tronul neuitatului rege Carol, au mărit strălucirea şi gloria coroanei făurite din oţelul unui tun de la Plevna. Coroana pe care aleşii ţării o prezintă Majestăţii Voastre este coroana primului rege al României întregite, cu hotarele de la Tisa la Nistru şi la Marea Neagră”.
CITIȚI ȘI: Expoziție dedicată Familiei Regale a României, la Mausoleul de la Mateiaș, lângă Câmpulung
După această cuvântare președintele Senatului a luat coroana şi a înmânat-o Regelui Ferdinand care si-a aşezat-o singur pe cap, în timp ce toţi cei prezenţi au început să aclame, clopotele catedralei să bată, iar bateriile de artilerie să tragă salve de salut. A urmat apoi o paradă militară în timpul căreia Ferdinand I și Maria au mers călare în fruntea unor regimente de cavalerie până la Sala Unirii, apoi serbările au continuat cu dineul oficial oferit în clădirea Teatrului, unde au fost prezenți peste 400 de invitați, reprezentanți ai caselor regale ale Angliei, Italiei, Spaniei, dar și numeroși miniștri, consuli si ambasadori din diverse țări.
Astfel, deși german prin naștere și educație, Regele Ferdinand, supranumit „Cel Loial”, și-a respectat jurământul de „bun român și rege” depus la urcarea pe tron, iar Regina Maria a dat dovadă de un mare devotament atât în anii războiului, când a fost alături de soldați pe front, în spitalele de campanie unde a îngrijit răniții, cât și după terminarea acestuia, prin demersurile diplomatice făcute la Londra și Paris, unde a susținut cauza românilor, contribuind activ la recunoașterea Unirii de către statele lumii.
CITIȚI ȘI: În atenţia iubitorilor de muscali şi nu numai: 80 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă (2021)
surse foto: ReginaMaria.org
